Tribonian›Legislație›Statutul profesiei de avocat›Capitolul II — Organizarea profesiei de avocat

Cuprins

Statutul profesiei de avocat

Capitolul IIOrganizarea profesiei de avocat

Secţiunea 1Dobândirea calității de avocat

Art. 14.

(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel național.

(2) Cu titlu de excepție, în condițiile legii, pot accede în profesie, fără susținerea examenului, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile, precum și, în aceleași condiții, judecătorii de la instanțele internaționale.

Art. 15.

(1) Cererea formulată de persoana care dorește să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenționează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) elementele actului de identitate și organul emitent;

d) indicarea diplomei de licență eliberate de o instituție de învățământ superior acreditată în condițiile legii, care atestă calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege, precum și indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani și a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;

e) declarația că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;

f) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

(la 25-01-2019, Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 15 , Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

g) precizarea că se solicită dobândirea calității de avocat stagiar și angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională inițială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut;

h) mențiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;

i) declarația expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activității.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie a actului de identitate și a actelor de stare civilă;

b) copie a diplomei de licență și, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puțin 5 ani, a funcției de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum și promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituțiile de învățământ superior din altă țară, se va depune și dovada de echivalare, în condițiile legii;

c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituția sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calității de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;

f) două fotografii de tip legitimație.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanțe internaționale va prezenta adeverință în original și în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanță, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător și că încetarea acestei calități a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16.

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care dorește să profeseze și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul dorește să își exercite profesia;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociației profesionale de avocați din țara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;

b) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;

(la 25-01-2019, Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 16 , Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

c) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, după caz;

e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

f) două fotografii de tip legitimație.

Art. 17.

(1) Cererea de primire în profesie, în forma și însoțită de documentația prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului național de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. și se va afișa la sediul baroului și pe pagina web a baroului și a U.N.B.R.

(2) Afișarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.

(3) În termen de 10 de zile de la afișarea cererii pe pagina web a baroului și a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziție la cererea de primire în profesie, indicând motivele și arătând împrejurările și probele pe care își întemeiază opoziția.

(4) Soluționarea opoziției este de competența baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigațiile necesare cu privire la moralitatea și demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziție la înscriere.

Art. 18.

(1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 19.

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziției, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 20.

(1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condițiilor pentru primirea în profesie și soluționează eventualele opoziții.

(2) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziție.

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluționa contestația cu cel puțin 15 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie. În cazul contestațiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluționare este de 30 de zile de la data înregistrării contestației. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afișa pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Se poate prezenta la examenul național de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunțat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaților în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispozițiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 și 23 din Lege.

Art. 21.

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă țară de a fi autorizat să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc se depune la președintele U.N.B.R.

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare și raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limba română ale avocaților străini se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. și poate fi alcătuită din avocați și cadre didactice din instituțiile de învățământ juridic superior, acreditate în condițiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise și orale privind instituțiile de bază ale dreptului românesc și cunoștințele de limba română.

Art. 22.

Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaților care au obținut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European este de competența Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.

Art. 23.

(1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. și va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul solicitantului;

b) locul și data nașterii;

c) numărul, data și emitentul pașaportului;

d) menționarea faptului că intenționează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;

e) indicarea perioadei și a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea titlului profesional obținut în statul membru de origine și a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorității judiciare în cadrul căreia este admis să își exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoțită de următoarele acte, traduse în limba română și certificate:

a) pașaport;

b) o atestare din partea autorității competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei și starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor atașa:

a) declarația expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate și incompatibilitate prevăzute la art. 14 și 15 din Lege;

b) declarația expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut și ale codului deontologic;

c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

d) două fotografii de tip legitimație;

e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.

Art. 24.

(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunța asupra cererii de primire în profesia de avocat după susținerea examenului de verificare a cunoștințelor privind dreptul românesc și de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susținerea examenului, conform art. 100 și 109 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide și asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3) Decizia este definitivă și se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.

(la 16-01-2014, Alin. (3) al art. 24 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

Art. 25.

(1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaților la baroul în care își va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaților, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

Art. 26.

(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei va înfățișa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condițiile de încetare a exercițiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situația solicitării reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare grave. Aceeași procedură se aplică și pentru a verifica dacă solicitantul se găsește în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reținută prin acte ale organelor profesiei de avocat.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 26 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.

(3^1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.

(la 25-01-2019, Articolul 26 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(3^2) Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie sau este incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaților.

(3^3) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 85 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

(3^4) Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea se vor cere relații de la U.N.B.R., de la celelalte barouri și de la alte instituții, cu privire la persoana verificată.

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii.

(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum și președintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească și înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.

(la 16-01-2014, Alin. (5) al art. 26 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților.

Art. 26^1.

(1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.

(2) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, în absența consilierului recuzat.

(3) În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la ședința consiliului baroului, atribuțiile sale din prezenta procedură urmând a fi preluate de prodecan.

(4) În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la ședința consiliului baroului cu privire la această procedură.

(la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 26^2.

(1) În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului.

(2) Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la cunoștință prin semnătură.

(3) Verificarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la cazul de nedemnitate prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul verificat poate da explicații scrise.

(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.

(5) În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui verificat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 26^3.

(1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul baroului poate convoca, prin modalitățile prevăzute de art. 26^2 alin. (2), avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfășurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.

(3) După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii. Decizia se redactează în scris, motivat în fapt și în drept și se semnează de către decanul baroului.

(4) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.

(5) În situația în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestație, de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.

(la 25-01-2019, Subsectiunea a 3-a din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completată de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 26^4.

(1) În fața consiliului baroului avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Consiliul baroului hotărăște cu majoritate de voturi.

(3) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților.

Art. 26^5.

(1) Contestația împotriva deciziei consiliului baroului se soluționează de Consiliul U.N.B.R. Prin contestație pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.

(2) Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluționare a contestației, cu citarea avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere și a celorlalte persoane indicate în cerere și care ar putea furniza informații despre cazul de nedemnitate în care se găsește avocatul.

(3) Procedura de citare în fața Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.

(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare și comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

Art. 26^6.

(1) În fața Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Ședința Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât și în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

(3) Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.

(4) Consiliul U.N.B.R. hotărăște cu majoritate de voturi.

Art. 26^7.

(1) Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere pronunțată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.

Art. 27.

Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

Art. 28.

Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

Art. 29.

(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

a) faptele personale de comerț exercitate cu sau fără autorizație;

b) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în comandită simplă sau în comandită pe acțiuni;

c) calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acțiuni;

d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralități de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare și administrare, de președinte al consiliului de administrație ori de membru în comitetul de direcție al unei societăți cu răspundere limitată;

e) calitatea de președinte al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcție sau în directoratul unei societăți pe acțiuni.

(la 25-01-2019, Alineatul (1) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(2) Avocatul poate fi asociat sau acționar la societățile cu răspundere limitată sau la cele pe acțiuni.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(3) Avocatul poate îndeplini funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere al unei societăți pe acțiuni ori de membru al consiliului de administrație al unei societăți cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicațiile asupra condițiilor în care exercită funcția de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității.

(la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 29 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcției de membru al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea și cu regulile de conduită impuse avocaților, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcția pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispozițiile art. 26 alin. (6) și (7) se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 30.

(1) Incompatibilitățile prevăzute de Lege se verifică și se constată de către consiliul baroului, chiar și din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligația să încunoștințeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaților incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecințele prevăzute de lege, și constituie abatere disciplinară gravă, sancționată cu excluderea din profesie.

Art. 31.

(1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaților incompatibili fără ascultarea avocatului.

(la 06-02-2023, Alineatul (1) din Articolul 31 , Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 281 din 10 septembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 06 februarie 2023 )

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

Art. 32.

Abrogat.

(la 25-01-2019, Articolul 32 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 33.

(1) Dreptul de primire în profesie se obține numai pe baza unui examen, cu excepția cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel național de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puțin o dată pe an, și se desfășoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunțat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puțin 60 de zile înainte de data susținerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia și metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidați, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum și a eficienței organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfășurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. și/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puțin la 3 materii examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunțarea datei examenului de primire în profesie și a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica și bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia națională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocați cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puțin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naționale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componența comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabilește materiile la care se organizează probe scrise și orale și organizează activitatea de examen.

Art. 34.

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorți de comisia națională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).

Art. 35.

Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoștința celor interesați cu cel puțin 30 de zile înainte de data examenului, prin afișare pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 36.

(1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripția căruia dorește să își exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea și actele prevăzute la art. 15 și va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).

(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afișată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operațiunile de înregistrare și verificare a cererilor depuse de candidați se stabilește prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaților vor fi păstrate și arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidații cu privire la care a fost pronunțată, în condițiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puțin 10 zile înaintea datei anunțate a examenului național de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanților la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoțită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidați întrunesc condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut în vederea primirii în profesie și de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. În contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepția taxei încasate de la acei candidați ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.

Art. 37.

(1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaților admiși și va emite decizia de primire în profesie.

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.

Art. 38.

(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluționate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată și U.N.B.R.

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de președintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 39.

(1) Avocații foști judecători nu pot exercita profesia de avocat în fața instanțelor unde au funcționat timp de 5 ani de la încetarea funcției deținute. Prin instanțe în înțelesul Legii se înțelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, inclusiv instanțele militare la care avocații au funcționat ca judecători, indiferent de secția la care au funcționat.

(2) În cazul în care avocatul a funcționat ca judecător la mai multe instanțe, interdicția operează pentru fiecare instanță și se calculează distinct de la data încetării activității la instanța respectivă.

(3) Aceeași interdicție se aplică și magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională.

(la 13-09-2024, Alineatul (3) , Articolul 39 , Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 95 din 30 august 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 13 septembrie 2024 )

Art. 40.

(1) Avocații foști procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistență juridică la organul de urmărire penală la care și-au desfășurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcției respective. Calculul duratei de interdicție se face conform art. 39 alin. (2).

(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliție a funcționat și în calitate de judecător, interdicția privește atât instanțele, cât și organele de urmărire și de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

Art. 41.

(1) Interdicția exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege privește în integralitate instanțele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și organele de cercetare penală la care lucrează soțul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea.

(2) Interdicția exercitării profesiei de avocat în situațiile stabilite de art. 21 alin. (1) și (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societății civile sau societății cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicții este asociat sau angajat, cu condiția informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situației respective, a baroului pe raza căruia aceasta își are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege și avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care își desfășoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicțiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării acestor interdicții.

Art. 41^1.

(1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfășoară fără drept activități specifice profesiei de avocat.

(1^1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activități din cele prevăzute la art. 3 din Lege să încheie contracte de asistență juridică cu persoane juridice care au calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii activităților profesionale ale avocatului.

(la 25-01-2019, Articolul 41^1 din Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 11, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) și (1^1) constituie abatere disciplinară și se sancționează cu excluderea din profesie.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 41^1 , Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 42.

Încălcarea de către avocați a altor restricții sau interdicții la care sunt supuși conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 43.

Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se folosește de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condițiile legii în scopul eludării interdicțiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârșește abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza și din oficiu cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 39-42.

(la 25-01-2019, Articolul 43 din Subsectiunea a 6-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 44.

(1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaților, alcătuit potrivit anexei nr. VI.

(2) Tabloul avocaților va cuprinde:

a) numele și prenumele avocaților definitivi și stagiari cu drept de exercitare a profesiei și sediul profesional al acestora;

b) cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora și a avocaților care le compun;

c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor Legii și prezentului statut.

(la 25-01-2019, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 44 , Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

d) mențiuni privind încetarea calității de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);

e) situațiile de întrerupere a activității profesionale a formelor de exercitare a profesiei;

f) alte mențiuni relevante.

(3) Avocații străini vor fi menționați într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menționa formele de exercitare a profesiei din care aceștia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (6) din Lege. Distinct sunt evidențiați avocații străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, care sunt autorizați să își desfășoare activitățile profesionale sub titlul profesional corespunzător obținut într-un stat membru, indicându-se și dacă aceștia desfășoară activități avocațiale cu caracter permanent pe teritoriul României și titlul profesional sub care își desfășoară activitatea.

(4) În cazul avocaților străini se va menționa dacă aceștia sunt autorizați să acorde consultanță juridică privind dreptul românesc.

(4^1) Tabloul va cuprinde și o mențiune distinctă a avocaților incompatibili ce se află în situațiile prevăzute de art. 24 alin. (2) și (3) din Lege

(la 25-01-2019, Articolul 44 din Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaților incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică și se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaților străini și tabloul avocaților incompatibili se reactualizează lunar și se aduc la cunoștința tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menționate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică și în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.

Art. 45.

Tabloul avocaților definitivi și stagiari, precum și tabloul special al avocaților străini se comunică autorităților menționate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Art. 46.

Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în tabloul avocaților se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.

Art. 47.

(1) Înscrierea în tablou a avocaților definitivi și stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în fața consiliului baroului, de către avocații nou-înscriși în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaților după primirea în profesie este condiționată de depunerea declarației prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declarații false atrage consecințele prevăzute de lege.

Art. 48.

(1) Decanul baroului va desemna avocații responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activității de asistență juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaților.

(2) Ori de câte ori va avea informații cu privire la persoane care exercită nelegal activități prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritățile competente și va lua măsurile legale ce se impun.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 48 , Subsectiunea a 7-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 49.

(1) Exercițiul profesiei de avocat se suspendă:

a) pe toată durata existenței stării de incompatibilitate;

b) În temeiul unei hotărâri judecătorești sau disciplinare de interdicție temporară de a profesa;

c) În caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadența acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;

d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligația de a verifica trimestrial, precum și înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaților menținerea situației care a justificat suspendarea. În tabloul avocaților avocatul suspendat la cerere figurează în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei.

Art. 50.

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 51.

(1) Avocatul este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului despre orice situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispozițiilor Legii și ale prezentului statut privind suspendarea exercițiului dreptului de a profesa.

(3) Consiliul baroului decide în cazurile prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. a) și b) după convocarea avocatului în cauză în vederea ascultării acestuia. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

(la 06-02-2023, Alineatul (3) din Articolul 51 , Subsectiunea a 8-a , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 281 din 10 septembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 06 februarie 2023 )

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face mențiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaților și în tabloul avocaților incompatibili.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.

Art. 52.

Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor și contribuțiilor prevăzute de Lege și de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării și ștergerea mențiunilor din tablou.

Art. 53.

Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54.

(1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispozițiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 55.

(1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care dorește să se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoțită de actele pe care se întemeiază și de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale și disciplinare ale solicitantului și va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele și contribuțiile profesionale către barou, U.N.B.R. și sistemul propriu de asigurări sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 56.

(1) Cererea de transfer va fi soluționată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum și a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).

(2) La soluționarea cererii consiliul baroului va avea în vedere și respectarea de către petent a dispozițiilor privind modul de organizare și funcționare a formelor de exercitare a profesiei, precum și a condițiilor de primire în profesie.

Art. 57.

(1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului și baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mențiuni corespunzătoare în tabloul avocaților.

(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată și poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 58.

(1) Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei;

b) prin deces;

c) prin excluderea din profesie, ca sancțiune disciplinară;

d) În cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calității de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului și are drept consecință radierea celui în cauză din tabloul avocaților.

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calității de avocat.

Art. 59.

Avocatul care renunță la exercițiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate și va indica numele avocaților care le vor prelua.

Art. 60.

În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociații defunctului, iar în lipsa lor, de către avocații desemnați de consiliul baroului.

Art. 61.

(1) În cazul în care avocatul îndeplinește condițiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluționează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menținerea capacității fizice și psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluționa cererea pe baza avizului medical și va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislației privind pensiile și asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menținut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.

(5) Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Secţiunea a 2-aOrganele profesiei de avocat

Art. 62.

Independența profesiei, autonomia baroului și exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităților administrației publice, ale instanțelor judecătorești, ale Ministerului Public sau ale altor autorități decât în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.

Art. 63.

(1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toți avocații înscriși în tabloul avocaților, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

(2) Sediul baroului este în orașul de reședință al județului, respectiv în municipiul București.

Art. 64.

(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(2) Cuantumul contribuției va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu și cu hotărârile Congresului avocaților. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puțin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Art. 65.

(1) Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) decanul.

(2) În cadrul baroului se constituie și funcționează:

a) comisia de cenzori;

b) comisia de disciplină;

c) curtea de arbitraj profesional a avocaților.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 65 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 66.

(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condițiile legii, ordinară și extraordinară.

(2) Abrogat.

(la 16-01-2014, Alin. (2) al art. 66 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

Art. 67.

(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabilește de către consiliul baroului în prima ședință din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum și la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.

(4) Neîndeplinirea obligației de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovați.

(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabilește și ordinea de zi. Avocații cu drept de a participa la ședințele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puțin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 68.

(1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorității avocaților care au dreptul de a participa la adunarea generală.

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal și va stabili data următoarei adunări generale în prezența avocaților participanți la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condițiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

(4) Dispozițiile alin. (2) și (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidență până la 500 de avocați cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situația în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.

(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.

(6) Cu cel puțin 60 de zile anterior datei desfășurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afișării sale la secretariatul baroului sau/și pe pagina web a baroului.

(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de ședință și de vot.

(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispozițiilor legale privind cvorumul.

Art. 69.

(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală și caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;

b) anul, luna, ziua, ora și locul unde se desfășoară adunarea generală;

c) numărul membrilor prezenți;

d) componența prezidiului adunării generale;

e) ordinea de zi votată de adunarea generală;

f) luările de cuvânt;

g) hotărârile, rezoluțiile și moțiunile adoptate;

h) orice alte activități desfășurate în adunarea generală.

(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3) Procesul-verbal va fi înregistrat și depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului și de U.N.B.R.

(la 16-01-2014, Alin. (3) al art. 69 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

Art. 70.

(1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condițiile prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluții și moțiuni.

Art. 71.

(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(1^1) Abrogat.

(la 25-01-2019, Alineatul (1^1) din Articolul 71 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 18, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(2) Numărul consilierilor este proporțional cu numărul membrilor baroului înscriși în tabloul avocaților, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puțin de 50 de avocați;

b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 51 și 100;

c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 101 și 200;

d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 201 și 500;

e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocați cuprins între 501 și 1.000;

f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocați.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinși decanul și prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanți. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanți vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obținut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.

Art. 72.

(1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puțin 3, aleși pe o perioadă de 4 ani dintre avocații cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(2) Dispozițiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situației concrete a fiecărui barou, ca cel puțin unul dintre aceștia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili și condițiile remunerării acestora.

(4) Conducerea activității și reprezentarea comisiei de cenzori în fața organelor profesiei și în raporturile cu autoritățile publice se fac de către președintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(5) Comisia de cenzori are ca atribuții principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalității întocmirii situațiilor financiare și a concordanței lor cu registrele, verificarea regularității ținerii acestor registre, verificarea concordanței efectuării cheltuielilor cu destinația aprobată de organele profesiei.

(6) În exercitarea atribuțiilor, comisia de cenzori întocmește rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii și note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului și/sau consiliului baroului.

(7) În situații de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuțiilor și în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terți care își pot desfășura activitatea individual ori în forme asociative.

(8) În cazul în care un membru al comisiei de cenzori este suspendat din exercițiul profesiei de avocat ori acestuia îi încetează calitatea de avocat, comisia se completează cu membrul supleant care a obținut numărul cel mai mare de voturi la adunarea generală electivă a baroului. Președintele comisiei constată, de îndată, completarea acesteia și comunică hotărârea luată tuturor membrilor comisiei. Hotărârea se dă publicității.

(la 25-01-2019, Articolul 72 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 73.

(1) Consiliul baroului se întrunește în ședință cel puțin o dată pe lună, la sediul baroului.

(2) Lucrările ședinței se consemnează în registrul de procese-verbale și se semnează de toți consilierii prezenți la ședință. Registrul poate fi consultat de către avocații interesați și de organele U.N.B.R.

(3) Lunar, consiliul baroului poate verifica prin sondaj evidențele primare ale avocaților, în special ale acelora care declară încasări minime.

(la 25-01-2019, Alineatul (3) din Articolul 73 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(4) Consiliul baroului va analiza trimestrial situația restanțierilor la plata contribuțiilor către sistemul propriu de asigurări sociale, luând măsuri legale și statutare. Votul membrilor consiliului va fi nominal, iar consilierii care au datorii la sistem mai mari de trei luni nu pot participa la vot.

(la 25-01-2019, Articolul 73 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 21, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(5) Consiliul baroului va lua în discuție în proxima ședință concluziile procesului-verbal de control încheiat de inspectorii financiari ai Casei de Asigurări a Avocaților (C.A.A.), în conformitate cu dispozițiile art. 138 din Statutul C.A.A., și va lua măsuri statutare de sancționare a celor care nu s-au prezentat la control sau care nu au pus la dispoziția inspectorilor datele și documentele solicitate.

(6) În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii și hotărâri.

Art. 74.

(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocații definitivi cu o vechime în profesie de cel puțin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puțin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ținut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat și de organele U.N.B.R.

Art. 74^1.

Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocați se va realiza în aceeași modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poștă, prin comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va proceda în privința comunicării soluțiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiții formulate de alte persoane, fizice sau juridice.

(la 20-08-2012, Art. 74^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 7 din 16 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 20 august 2012. )

Art. 75.

(1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoștința decanului.

(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile privind procedura medierii și a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 76.

(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R., potrivit legii.

(2) Consiliul baroului se pronunță cu celeritate asupra contestației și comunică răspunsul petentului.

(la 25-01-2019, Articolul 76 din Subsectiunea 1 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 77.

Toate barourile din România înființate potrivit legilor privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcționa în afara U.N.B.R.

Art. 78.

(1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înființată prin Lege, cu patrimoniu propriu și organizare de sine stătătoare.

(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuția barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaților. Contribuția barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabilește în raport cu numărul avocaților cu drept de exercitare a profesiei înscriși în tabloul avocaților barourilor și se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuție achitate de avocați în contul barourilor.

(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Art. 79.

(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaților;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;

d) președintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează:

a) Comisia centrală de cenzori;

b) Comisia centrală de disciplină.

(3) Avocații care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocați definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegați, și avocați care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3).

Art. 80.

(1) Congresul avocaților este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaților sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei și pentru toți avocații.

Art. 81.

(1) Congresul avocaților se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin președintele U.N.B.R.

(2) Congresul extraordinar al avocaților se convoacă de către președintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puțin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora și locul desfășurării Congresului avocaților și ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor și membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaților.

(5) Din Congresul avocaților fac parte și delegații aleși de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocați. Dacă nu au calitatea de delegați ai adunărilor generale ale barourilor, președintele C.A.A. și președinții filialelor C.A.A. participă la Congres în calitate de invitați.

(la 25-01-2019, Alineatul (5) din Articolul 81 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(6) Numărul de delegați se calculează după cum urmează:

a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocați;

b) 2 delegați pentru barourile care au între 201 și 400 de avocați;

c) 3 delegați pentru barourile care au între 401 și 600 de avocați și așa mai departe.

Art. 82.

(1) Lucrările Congresului avocaților sunt conduse de către președintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocați, ales prin vot deschis.

(2) Congresul avocaților va alege un secretariat compus din 3 avocați, dispozițiile art. 69 aplicându-se corespunzător.

Art. 83.

(1) Hotărârile, rezoluțiile și moțiunile se adoptă prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaților alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegații care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menționează: numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează și baroul din care face parte.

(la 12-04-2019, Alineatul (2) din Articolul 83 , Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 431 din 23 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 12 aprilie 2019 )

(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui și prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ștergerea numelui și a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaților, cele care nu poartă ștampila de control, precum și buletinele pe care numărul candidaților votați "pentru" este mai mare decât numărul funcțiilor pentru care se candidează.

Art. 84.

(1) Congresul avocaților alege Consiliul U.N.B.R.

(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor și din reprezentanți ai barourilor, aleși de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocați;

b) 2 reprezentanți pentru barourile care au peste 500 de avocați și câte 2 reprezentanți pentru fiecare mie care depășește prima mie de avocați.

(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în ședințe ordinare sau, în situații excepționale, în ședințe extraordinare de către președintele U.N.B.R. Președintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. și la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.

(4) Conducerea ședințelor Consiliului U.N.B.R. revine președintelui acestuia, asistat de către vicepreședinți și alți 3 consilieri.

(5) Unul dintre vicepreședinții U.N.B.R. va răspunde de coordonarea activității C.A.A. în conformitate cu dispozițiile art. 65 lit. s) din Lege.

(6) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.

(la 25-01-2019, Articolul 84 din Subsectiunea a 2-a , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 85.

(1) Consiliul U.N.B.R. își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen, potrivit regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință.

Art. 86.

(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întrunește înaintea ședințelor Consiliului U.N.B.R. și ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui U.N.B.R.

(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Ședințele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de președintele U.N.B.R.

(3) În desfășurarea activității curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii și dispoziții, în condițiile prevăzute de lege. Deciziile și dispozițiile au caracter obligatoriu și pot fi atacate cu plângere de către cei interesați, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 86^1.

Președintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.

(la 27-08-2015, Art. 86^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 13 din 7 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 27 august 2015. )

Art. 87.

În cadrul U.N.B.R. se constituie și funcționează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.

Art. 88.

(1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul statut.

(2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii.

Art. 88^1.

La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligația să apere reputația profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse și propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.

(la 16-01-2014, Art. 88^1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

‹ Dispoziții Capitolul III — Activitatea profesională a avocatului ›

Statutul profesiei de avocat, cu tot ce ai nevoie la dosarIstoricul fiecărui articol, deciziile CCR și ÎCCJ notate la text, căutare în tot actul, export PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Citare: „Statutul profesiei de avocat”.