Capitolul IVIntegritatea profesiei de avocat

Art. 220.

(1) Avocatul înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activitățile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic și regulamentului baroului din care face parte.

(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou și înscrierea în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 221.

(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul și limitele mandatului primit, precum și onorariul stabilit.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Art. 222.

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sediul profesional numai în circumscripția baroului în care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocații titulari sau asociați.

(2) Avocatul își exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum și la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.

(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripția sa.

Art. 223.

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să își stabilească sedii secundare în circumscripțiile barourilor din care nu fac parte.

(2) Înființarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripția căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menționa: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocații care își vor desfășura activitatea la sediul secundar și vechimea acestora în profesie.

(3) Decizia de aprobare a cererii de înființare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.

(4) Decizia de respingere a cererii de înființare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În urma aprobării cererii de înființare a sediului secundar, avocatul/avocații va/vor achita taxa de înscriere și contribuția la bugetul baroului pe raza căruia funcționează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care își are/au sediul principal. Contribuția la fondul Casei de Asigurări a Avocaților, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.

(5^1) Prevederile alin. (5) referitoare la contribuțiile datorate bugetelor ambelor barouri se aplică și avocatului/avocaților care este înscris/sunt înscriși pe tabloul avocaților dintr-un anumit barou, dar își exercită profesia într-o formă de exercitare care își are sediul principal în alt barou decât cel în care acesta/aceștia este înscris/sunt înscriși. În contribuția datorată baroului pe tabloul căruia avocatul/avocații nu este înscris/nu sunt înscriși nu se include contribuția aferentă bugetului U.N.B.R.

(la 12-04-2019, Articolul 223 din Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 431 din 23 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 12 aprilie 2019 )

(5^2) Prin excepție, în situația în care prin actele constitutive ale formei de exercitare a profesiei se prevede că avocatul/avocații în cauză își desfășoară activitatea strict la sediul secundar al acesteia de pe raza baroului în care acesta/aceștia este/sunt membru/membri, acesta/aceștia nu datorează contribuția către bugetul baroului în care forma de exercitare a profesiei are sediul principal.

(la 12-04-2019, Articolul 223 din Subsectiunea 1 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 431 din 23 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 281 din 12 aprilie 2019 )

(6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfășoară preponderent în circumscripția unui barou situat pe raza altui județ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripția celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă. În sensul dispozițiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfășurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligația de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.

(la 16-01-2014, Alin. (6) al art. 223 a fost modificat de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

Art. 224.

Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezența reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorități publice, precum și în cazul în care există sau are cunoștință de existența unui sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 225.

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ștampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ștampila va cuprinde obligatoriu următoarele mențiuni: "Uniunea Națională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte și denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.

(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conține: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru și, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet și de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, mențiuni privind raporturile de conlucrare și asociere profesională.

(3) Avocații pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele și prenumele avocatului, precum și mențiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII.

(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.

Art. 226.

(1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacității de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activitățile sale profesionale obișnuite.

(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.

(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligația de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea și durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenței.

(4) Cheltuielile cu recuperarea capacității de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei și sunt deductibile în condițiile legii.

(5) Dacă prin prevederile contractului de asistență juridică s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligația să asigure substituirea sa pentru acele activități profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.

Art. 227.

(1) Exercițiul liber al profesiei, demnitatea, conștiința, independența, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatețea, moderația, tactul și sentimentul de confraternitate sunt principii esențiale ale profesiei de avocat și constituie îndatoriri ale acesteia.

(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum și în viața privată.

(3) Avocatul are obligația să pună la dispoziția inspectorilor financiari ai C.A.A. sau a consiliului baroului toate datele și documentele solicitate. Refuzul sau neîndeplinirea culpabilă a acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.

(la 25-01-2019, Articolul 227 din Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 40, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

Art. 228.

(1) Sediul profesional și celelalte spații în care avocatul își desfășoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.

(2) Secretul profesional vizează toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenței juridice și în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidențialității, precum și orice documente redactate de avocat care conțin sau se fundamentează pe informațiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenței juridice și a căror confidențialitate a fost solicitată de client.

(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spațiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat și în locuința avocatului.

(4) Actele și lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligația să se opună percheziționării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar și a biroului de lucru, precum și percheziției corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menționate ori asupra sa.

(5) Avocatul este obligat să se opună și ridicării înscrisurilor și bunurilor constând în acte și lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligația ca, de îndată, să îl încunoștințeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.

Art. 229.

(1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredințate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanțele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituții și să manifeste conștiinciozitate și probitate pentru îndeplinirea mandatului încredințat.

(2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredințat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepția dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităților. Pentru același motiv, avocatul poate denunța unilateral o prestație în curs de executare deja angajată.

(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată și să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanța și participanții la proces, atât în ședința de judecată, cât și în afara acesteia.

(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura și cu dificultatea cauzei, avocatul are obligația să depună note de ședință sau concluzii scrise, din proprie inițiativă ori la cererea instanței de judecată.

Art. 230.

(1) Avocatul are obligația să acorde, atunci când este desemnat, asistență juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistență judiciară are obligația, atunci când este desemnat, să acorde asistență judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.

(2) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaților stagiari și tinerilor avocați, cu respectarea competenței profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistență juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condițiile dispozițiilor art. 277-287.

(3) Avocații pensionari care continuă activitatea, precum și avocații care beneficiază de pensie din afara sistemului de pensii al avocaților nu pot face parte din Registrul de asistență judiciară.

(la 13-09-2024, Alineatul (3) , Articolul 230 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 6. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 95 din 30 august 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 13 septembrie 2024 )

Art. 231.

(1) Avocatul are obligația să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.

(2) Prin răspundere profesională se înțelege acoperirea daunelor efective suferite de client și rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut și a regulilor deontologice.

(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;

b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile și va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Polița de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(la 16-01-2014, Alin. (4) al art. 231 a fost modificat de pct. 12 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

(5) Societatea civilă profesională și societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinși toți avocații care își exercită profesia în calitate de asociați, colaboratori sau salarizați în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condițiile legii.

(7) Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 232.

(1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligația să participe la ședințele acestora.

(2) Avocatul are obligația să participe la activitățile hotărâte de consiliul baroului și aduse la cunoștință prin convocare sau prin anunțuri afișate la sediile instanțelor din circumscripția baroului respectiv.

(3) Absența nejustificată de la activitățile prevăzute la alin. (1) și (2) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 233.

(1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredințate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanței.

(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire și cu conținut declarat.

Art. 234.

(1) Avocatul are obligația să depună toate diligențele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat.

(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, își va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care își desfășoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obține acordul clientului în acest scop. Modelul delegației de substituire este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător și formularului delegației de substituire.

(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activității depuse, în condițiile înțelegerii dintre avocați.

Art. 235.

(1) Potrivit Legii, avocatul are obligația să achite, la termenul stabilit, taxele și contribuțiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. și al bugetului sistemului de asigurări al avocaților.

(2) Cuantumul și termenul de plată a taxelor și contribuțiilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. și se aduc la cunoștința avocaților înscriși în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ține seama de cerința acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.

(3) La stabilirea contribuției avocaților la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuția la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuția baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.

(4) Depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calității de avocat, în condițiile legii.

(5) Distinct de măsura suspendării calității de avocat, depășirea termenului de plată a contribuțiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligația de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

Art. 236.

(1) Avocatul are obligația să poarte robă, în condițiile Legii, în fața tuturor instanțelor judecătorești, precum și în fața Curții Constituționale din România.

(2) Roba poate fi purtată și în fața instanțelor judecătorești din alte state, cu respectarea condițiilor impuse de legislația națională a statului în cauză, precum și în fața jurisdicțiilor internaționale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanțelor judecătorești, cu respectarea condițiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicții.

(3) Modelul și caracteristicile robei și ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.

Art. 237.

(1) Avocatul are obligația să poarte insignă și să dețină legitimație de avocat, cu care se identifică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor publice, precum și a altor persoane juridice și fizice, inclusiv în fața avocaților, cu care intră în contact în exercitarea activităților sale.

(2) Modelul legitimației și al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele nr. XXVI și XXVII.

Art. 238.

(1) Avocatul are obligația să folosească atât în mod direct, cât și indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.

(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecțiunea a 4-a a prezentei secțiuni.

Art. 239.

(1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activității și legitimarea sa față de terți au forță probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului și stampila formei de exercitare a profesiei în care își desfășoară activitatea.

(2) Avocatul este obligat să țină următoarele evidențe:

a) contractele de asistență juridică;

b) registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părților, conținutul și data actelor, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. c) și d) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII;

(la 25-01-2019, Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 239 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 41, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

d) registrul de înregistrare a activităților fiduciare, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;

e) registrul de înregistrare a părților de interes, a părților sociale și/sau a acțiunilor societăților, în condițiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.

(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) și următoarele înscrisuri întocmite de avocat:

a) împuternicirea avocațială;

b) delegația de substituire;

c) contractul de colaborare;

d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;

e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.

(4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidențele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul își îndeplinește obligațiile stabilite de Lege, de prezentul statut și de Lege și Statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidențelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(la 25-01-2019, Alineatul (4) din Articolul 239 , Subsectiunea a 3-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidențelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.

Art. 240.

(1) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluționa conflictul potrivit regulilor prevăzute la secțiunea a 2-a.

(2) Conflictele avocatului cu magistrații sau cu alte autorități publice se aduc de îndată de către acesta la cunoștința decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocați aparținând unor barouri diferite nu a putut fi soluționat de decanii respectivelor barouri, aceștia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluționat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaților acestora, reuniți într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesați vor supraveghea aplicarea soluției date.

Art. 241.

Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situația privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredințat și a căror rambursare o solicită.

Art. 242.

(1) Avocatul are obligația să se abțină de la exercitarea oricărei activități profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.

(2) Nerespectarea acestei obligații constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 242^1.

(1) Avocatul este obligat să se abțină de la desfășurarea unor activități de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaților prin lege și statutul profesiei.

(2) Nerespectarea acestor obligații constituie abatere disciplinară gravă.

(la 16-01-2014, Art. 242^1 a fost introdus de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 852 din 14 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2014. )

Art. 243.

(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activității și serviciilor avocațiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în fața publicului.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat și se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea și sub supravegherea acestora.

(la 04-11-2021, Articolul 243 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 243^1.

(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea și reputația profesiei.

(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei și toate informațiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spațiul virtual, privind activitatea avocaților trebuie să fie transparente, veridice, corecte și nu trebuie să fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratorii.

(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate și informațiile furnizate de avocați și formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura și limitele obligațiilor profesionale ale avocaților și să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului român.

(la 04-11-2021, Subsectiunea a 4-a din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 243^2.

Condițiile ce trebuie îndeplinite de conținutul mijloacelor folosite pentru publicarea informațiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională și atragerea și dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII și XXXIV.

(la 04-11-2021, Subsectiunea a 4-a din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 243^3.

Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege și în prezentul statut constituie abatere disciplinară.

(la 04-11-2021, Subsectiunea a 4-a din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completată de Punctul 3, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 244.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 244 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 245.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 245 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 246.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 246 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 247.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 247 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 248.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 248 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 249.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 249 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 249^1.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 249^1 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 250.

Abrogat.

(la 04-11-2021, Articolul 250 din Subsectiunea a 4-a , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 195 din 11 septembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 04 noiembrie 2021 )

Art. 251.

(1) Litigiile dintre avocați cu privire la relațiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociați ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exercițiu al profesiei, vor fi supuse dispozițiilor prezentei secțiuni.

(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situația de fapt și temeiul de drept.

(3) Cererea va fi comunicată părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de vedere.

Art. 252.

(1) Decanul baroului poate propune părților o procedură de mediere și le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.

(2) Dacă una dintre părți refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluționat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 și următoarele.

Art. 253.

(1) După ce părțile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.

(2) Activitatea mediatorului este gratuită.

Art. 254.

(1) Mediatorul poate proceda la consultarea părților fie împreună, fie separat, pentru a constata punctele asupra cărora există divergență și modalitățile în care interesele părților pot fi conciliate.

(2) La sfârșitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat și de părți, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eșec parțial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretențiile asupra cărora părțile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părțile au opinii diferite și care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.

(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eșecului medierii, îl va comunica părților în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

Art. 255.

Când litigiul nu a putut fi soluționat integral prin mediere, partea interesată poate declanșa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispozițiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă și dispozițiilor de mai jos.

Art. 256.

(1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.

(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situația de fapt, probele, temeiurile de drept și numele arbitrului propus.

(3) Cererea, precum și înscrisurile care o însoțesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părți sunt și unul pentru decan.

Art. 257.

(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâților.

(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În același termen poate formula cerere reconvențională, care va îndeplini aceleași condiții de formă ca și cererea de arbitrare.

Art. 258.

(1) În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.

(2) Funcția de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie și care se bucură de o bună reputație.

(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.

Art. 259.

(1) În procedura arbitrală, părțile pot fi asistate de un avocat.

(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialității. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părți va fi comunicată celeilalte părți.

(3) Ședințele de judecată nu sunt publice.

Art. 260.

Termenul de arbitraj este de 5 luni și poate fi prelungit numai în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Art. 261.

Dacă părțile nu convin altfel, litigiul se va soluționa exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanțele profesionale și regulile deontologice.

Art. 262.

(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părți o copie a hotărârii arbitrale.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condițiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.

Art. 263.

(1) În situația în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezenta subsecțiune, atribuțiile prevăzute la art. 257, 258 și 262 vor fi exercitate de către președintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declarație potrivit căreia recunoaște caracterul definitiv și executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunța.

Art. 264.

Dosarul arbitral va fi arhivat de barou și va fi păstrat timp de 5 ani.

Art. 265.

(1) Protecția onoarei și a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredințate organelor constituite potrivit dispozițiilor legii.

(2) Fapta săvârșită de avocat, în nume propriu sau în numele și pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispozițiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel național sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta își are sediul secundar și care este de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale instituției constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit art. 88 din Lege.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 265 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(3) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispozițiilor din Lege și din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.

Art. 265^1.

Încălcarea prevederilor art. 28^1 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă și se sancționează potrivit art. 88 alin. (1) lit. d) și e) din Lege.

(la 13-09-2024, Subsectiunea 1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost completată de Punctul 7. , Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 95 din 30 august 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 13 septembrie 2024 )

Art. 266.

(1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

(2) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult 1 an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.

(la 25-01-2019, Alineatul (2) din Articolul 266 , Subsectiunea 1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 428 din 8 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019 )

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancțiunii.

Art. 267.

Consiliile barourilor sunt obligate să țină evidența sancțiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat și să comunice situația disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 268.

Instanțele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplină a baroului;

b) Comisia centrală de disciplină;

c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.

Art. 269.

(1) În fiecare barou se organizează și funcționează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleși de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 270.

(1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un președinte ales de către membrii acesteia.

(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină și care îndeplinește funcția de grefier, calitate în care păstrează și ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității comisiei, sub îndrumarea președintelui.

(3) Cheltuielile necesare activităților comisiei de disciplină se suportă de către barou.

(4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea ședințelor, organizarea evidențelor și a activităților cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina președintelui.

Art. 271.

Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanță, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de avocații înscriși în cadrul acestuia, cu excepția abaterilor săvârșite de decan și de membrii Consiliului U.N.B.R.

Art. 272.

(1) În cadrul U.N.B.R. este organizată și funcționează Comisia centrală de disciplină.

(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanții barourilor desemnați de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaților dintre candidații desemnați de adunările generale ale barourilor.

(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocații cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, și nici soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părții care a declanșat prin plângere procedura disciplinară.

(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de președinte, desemnat de Congresul avocaților, în ordinea voturilor obținute.

Art. 273.

Comisia centrală de disciplină judecă:

a) ca instanță de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. și ale decanilor;

b) în recurs, în complet de 5 membri, contestațiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului și de președintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplină ale barourilor și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege.

Art. 274.

Comisia centrală de disciplină își organizează și își ține evidențele și își desfășoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al Comisiei centrale de disciplină.

Art. 275.

(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară, în plenul său, mai puțin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de Comisia centrală de disciplină, ca instanță de fond, și a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) și (2) din Lege.

(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplinește funcția de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanță disciplinară în condițiile alin. (1).

Art. 276.

Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

Art. 277.

(1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care își continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaților.

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat și prin modalitățile prevăzute la art. 86 alin. (2) și (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de ședință.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situațiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

Art. 278.

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârșit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârșit fapta.

(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abține sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris și se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absența consilierului recuzat.

Art. 279.

(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face și prin înștiințare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii și a datei la care s-a făcut înștiințarea, ori prin luarea la cunoștință prin semnătură.

(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoștințarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoștință a conținutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicații scrise.

(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale și nu împiedică desfășurarea anchetei disciplinare.

(la 07-08-2013, Alin. (4) al art. 279 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

(5) În cursul cercetărilor, președintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri și va culege informații, prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmește un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea privind soluționarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 280.

(1) În ședința imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului și a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 281.

(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acțiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

(2) Soluția se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum și, prin adresă de comunicare, președintelui U.N.B.R.

(la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 281 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

(3) În situația în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acțiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susținerea acesteia la instanța disciplinară.

(4) Acțiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt și în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în fața instanței disciplinare, și se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de președintele U.N.B.R.

(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, președintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispozițiile legale referitoare la ordonanța președințială cuprinse în Codul de procedură civilă.

(la 07-08-2013, Alin. (5) al art. 281 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

Art. 282.

(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluționarea cauzei.

(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare și judecată pentru săvârșirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluționarea definitivă a cauzei.

Art. 283.

(1) Președintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acțiunea și a celorlalte persoane indicate în acțiune.

(2) Procedura de citare în fața instanțelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conținut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.

(la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 283 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

(3) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare și comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

(la 07-08-2013, Alin. (3) al art. 283 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

Art. 284.

(1) În fața instanței disciplinare avocatul se va înfățișa personal. În cursul ședințelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2) Ședința instanței disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările ședinței se consemnează într-o încheiere.

(la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 284 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

(3) Lipsa părților regulat citate nu împiedică judecata, instanța disciplinară putându-se pronunța pe baza actelor și a dovezilor administrate în cauză.

(4) Instanța disciplinară hotărăște cu majoritate de voturi și pronunță o decizie disciplinară.

Art. 285.

(1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat față de părți și de organele profesiei.

(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum și președintelui U.N.B.R.

(la 07-08-2013, Alin. (2) al art. 285 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancțiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acțiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condițiile alin. (2).

(4) Contestația declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condițiile art. 90 alin. (2) din Lege și împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv și determină controlul de legalitate și de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestația se depune și se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestației, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunțat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanței disciplinare competente.

(la 07-08-2013, Alin. (4) al art. 285 a fost modificat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )

Art. 286.

Contestația prevăzută la art. 88 alin. (3) din Lege este distinctă de contestația prevăzută la art. 88 alin. (4) din Lege.

(la 07-08-2013, Art. 286 a fost modificat de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013, prin înlocuirea termenului "recurs" cu termenul "contestație". )

Art. 287.

(1) Dispozițiile privind procedura judecării acțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.

(3) Procesele disciplinare în curs de desfășurare sunt supuse dispozițiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.

(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acțiunii disciplinare.

(la 07-08-2013, Art. 287 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013. )