Art. 335.

(1) În aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (4) și ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou și U.N.B.R. își constituie și poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:

a) venituri din activitățile fără scop lucrativ:

– venituri din contribuțiile bănești și taxele achitate de avocați pentru formarea bugetului baroului și a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinație specială, hotărâte de organele profesiei, în condițiile legii (fonduri pentru formarea profesională inițială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaților tineri etc.);

– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;

– venituri din donații și sume sau bunuri primite prin sponsorizare;

– venituri din dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din activitățile fără scop lucrativ;

– resurse obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale și subvenții pentru venituri;

– venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii și prezentului statut;

– venituri rezultate din cedarea folosinței activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;

– ajutoare și împrumuturi nerambursabile din țară și din străinătate și subvenții pentru realizarea de venituri;

– venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube și din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare;

– venituri din diferențe de curs valutar rezultate din activitățile fără scop lucrativ;

– veniturile obținute din reclamă și publicitate, potrivit legislației în vigoare;

– alte venituri din activitățile fără scop lucrativ desfășurate potrivit prezentului statut;

b) venituri din activități economice, precum:

– venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocați, părți sau alte entități;

– venituri din imobilizări financiare;

– venituri din investiții pe termen scurt;

– venituri din creanțe imobilizate;

– venituri din investiții financiare cedate;

– venituri din diferențe de curs valutar;

– venituri din dobânzi;

– alte venituri financiare;

– venituri rezultate din compensațiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamităților sau altor evenimente extraordinare.

(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

(3) Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel:

a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilității de angajamente;

b) redevențele se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;

c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa.