Art. 333. Recunoașterea și executarea de către autoritățile române a unui ordin european de anchetă

Legea nr. 302/2004 · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Titlul VIII — Asistența judiciară în materie penală › Capitolul II — Dispoziții privind asistența judiciară aplicabile în relația cu statele membre ale Uniunii Europene › Secţiunea a 6-a — Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală

(1) Ordinul european de anchetă este recunoscut, fără a fi necesară nicio altă formalitate, și executat de către autoritatea competentă potrivit art. 330 alin. (2), cu excepția cazurilor în care este incident vreunul dintre motivele prevăzute la art. 334 alin. (5), art. 335 sau 339. Autoritatea competentă română asigură executarea ordinului european de anchetă în același mod și cu aceleași mijloace ca în situația în care măsura de anchetă ar fi fost dispusă de către o autoritate română. În cazul în care ordinul european de anchetă, emis în faza de urmărire penală, are ca obiect luarea unor măsuri care, potrivit legii române, sunt de competența judecătorului de drepturi și libertăți, procurorul competent va sesiza judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție teritorială își are sediul parchetul, în vederea recunoașterii ordinului european de anchetă.

(2) Dacă autoritatea judiciară română apreciază că nu este competentă să ia măsurile necesare pentru recunoașterea și executarea unui ordin european de anchetă, îl trimite de îndată, din oficiu, autorității judiciare române competente și informează despre aceasta autoritatea emitentă.

(3) Autoritatea de executare respectă formalitățile și procedurile indicate în mod expres de autoritatea emitentă, sub condiția ca aceste formalități și proceduri să nu contravină principiilor fundamentale ale legii române.

(4) În cazul în care autoritatea de executare are motive să creadă că în statul membru emitent, la emiterea ordinului european de anchetă, nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la art. 331 alin. (1), aceasta poate consulta autoritatea emitentă cu privire la relevanța executării ordinului european de anchetă.

(5) Dacă, după consultarea prevăzută la alin. (4), autoritatea emitentă decide să retragă ordinul european de anchetă, procurorul dispune, prin ordonanță, clasarea, iar instanța va lua act de retragere, prin încheiere definitivă, pronunțată în camera de consiliu, fără citare.

(6) În cazul în care autoritatea română de executare primește un ordin european de anchetă care nu a fost emis sau validat de o autoritate judiciară, va restitui ordinul european de anchetă în statul emitent. Restituirea se va dispune de către procurorul competent, prin ordonanță, iar de către instanță, prin încheiere definitivă, pronunțată în camera de consiliu, fără citare.

(7) Dispozițiile art. 14 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător. În relația cu statele membre care au declarat că solicită transmiterea ordinelor europene de anchetă și documentele anexate exclusiv în limba națională, autoritățile române pot solicita ca ordinul european de anchetă și documentele anexe să fie traduse în limba română.

(8) În cazurile în care autoritatea emitentă indică faptul că măsurile de anchetă au un caracter urgent, ordinul european de anchetă și documentele anexate vor fi însoțite de o traducere în limba română.

(9) Autoritatea română de executare poate fi asistată la executarea unui ordin european de anchetă de reprezentanți ai uneia sau mai multor autorități competente din statul emitent, în baza unei solicitări a autorității emitente. Autoritatea de executare română se conformează acestei cereri, cu condiția ca această asistență să nu contravină principiilor fundamentale ale dreptului român și să nu aducă atingere intereselor fundamentale în materie de siguranță națională. Dispozițiile art. 332 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Statul român, pe al cărui teritoriu s-au produs prejudiciile, repară aceste prejudicii în condițiile aplicabile prejudiciilor cauzate de propriii săi funcționari. Dispozițiile art. 266 se aplică corespunzător. Reprezentanții autorităților competente din statul emitent respectă legea română pe durata executării ordinului european de anchetă. Acestea nu au niciun fel de competențe specifice autorităților de aplicare a legii pe teritoriul României, cu excepția cazului în care executarea unor astfel de competențe pe teritoriul român este conformă cu legea română, în măsura convenită între autoritatea emitentă și autoritatea de executare română.

(10) Dacă autoritatea de executare competentă constată că autoritatea emitentă nu a menționat relevanța măsurilor de anchetă pentru soluționarea cauzei penale, va putea solicita completarea corespunzătoare a ordinului european de anchetă.

(11) Dispozițiile art. 331 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

‹ Art. 332 Citește tot capitolul Art. 334 ›

Articole la care trimite art. 333

Art. 330Autoritățile competente române pentru emiterea și executarea unui ordin european de anchetă Art. 334Recurgerea la măsuri de anchetă alternative Art. 335Motive de nerecunoaștere și neexecutare Art. 331Emiterea și transmiterea ordinului european de anchetă de către autoritățile române Art. 14Limbile utilizate Art. 332Ordinul european de anchetă cu referire la un ordin precedent Art. 266Răspunderea agenților străini

Art. 333 Legea 302/2004, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Capitolul II — Dispoziții privind asistența judiciară aplicabile în relația cu statele membre ale Uniunii Europene

Art. 261Acordarea asistenței Art. 262Asistența în materie de taxe și accize Art. 263Percheziții și sechestre Art. 264Transmiterea actelor de procedură prin poștă Art. 265Supravegherea transfrontalieră Art. 266Răspunderea agenților străini Art. 267Informații privind conturile bancare Art. 268Informații privind operațiunile bancare Art. 269Supravegherea tranzacțiilor bancare Art. 270Confidențialitatea Art. 271Obligația de a informa Art. 272Cereri suplimentare Art. 273Secretul bancar Art. 274Comunicarea deciziilor de refuz Art. 275Autorități centrale Art. 276Înțelesul unor termeni sau expresii Art. 277Obiectul reglementării Art. 278Certificatul Art. 279Autorități competente Art. 280Domeniul de aplicare Art. 281Emiterea și transmiterea ordinelor de indisponibilizare Art. 282Dispoziții comune Art. 283Măsuri premergătoare Art. 284Recunoașterea și executarea în faza de urmărire penală Art. 285Recunoașterea și executarea în faza de judecată Art. 286Durata indisponibilizării și regimul ulterior al bunului indisponibilizat Art. 287Motive de nerecunoaștere sau de neexecutare Art. 288Motive de amânare a executării Art. 289Rambursare Art. 290Definiții Art. 291Autorități competente Art. 292Condiții privind punerea în executare a unor sancțiuni pecuniare Art. 293Transmiterea hotărârii Art. 294Încetarea executării Art. 295Consecințele transmiterii unei hotărâri Art. 296Limbile folosite Art. 297Domeniul de aplicare Art. 298Recunoașterea și executarea hotărârilor Art. 299Motivele de nerecunoaștere și neexecutare Art. 300Stabilirea sumei de plată Art. 301Legea care guvernează executarea Art. 302Înlocuirea pedepsei pecuniare Art. 303Amnistia, grațierea și revizuirea Art. 304Încetarea executării când România este stat de executare Art. 305Destinația fondurilor obținute din executarea hotărârilor și cheltuielile Art. 306Informare Art. 307Definiții Art. 308Ordinul de confiscare și certificatul Art. 309Autorități române competente Art. 310Domeniul de aplicare Art. 311Amnistia, grațierea și revizuirea ordinelor de confiscare Art. 312Transmiterea ordinelor de confiscare și a certificatului Art. 313Determinarea statului membru competent să execute ordinul de confiscare Art. 314Transmiterea unui ordin de confiscare către unul sau mai multe state de executare Art. 315Efectele transmiterii unui ordin de confiscare Art. 316Încetarea executării confiscării Art. 317Măsuri premergătoare Art. 318Reguli cu privire la recunoașterea și executarea ordinelor de confiscare Art. 319Legea aplicabilă Art. 320Confiscarea în cazuri speciale Art. 321Motive de nerecunoaștere sau neexecutare Art. 322Amânarea executării ordinului de confiscare Art. 323Ordine de confiscare multiple Art. 324Dispunerea de bunurile confiscate Art. 325Informații privind rezultatul executării Art. 326Despăgubiri Art. 327Rambursare Art. 327^1Autorități emitente și de executare Art. 327^2Regimul lingvistic Art. 327^3Documente anexate Art. 327^4Autoritățile centrale Art. 328Domeniul de aplicare și înțelesul unor termeni sau expresii Art. 329Tipurile de proceduri în cadrul cărora poate fi emis ordinul european de anchetă Art. 330Autoritățile competente române pentru emiterea și executarea unui ordin european de anchetă Art. 331Emiterea și transmiterea ordinului european de anchetă de către autoritățile române Art. 332Ordinul european de anchetă cu referire la un ordin precedent Art. 333Recunoașterea și executarea de către autoritățile române a unui ordin european de anchetă Art. 334Recurgerea la măsuri de anchetă alternative Art. 335Motive de nerecunoaștere și neexecutare Art. 336Termene pentru recunoaștere și executare

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 333 din Legea nr. 302/2004”.