Art. 321. Motive de nerecunoaștere sau neexecutare

Legea nr. 302/2004 · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Titlul VIII — Asistența judiciară în materie penală › Capitolul II — Dispoziții privind asistența judiciară aplicabile în relația cu statele membre ale Uniunii Europene › Secţiunea a 5-a — Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce la ordinele de confiscare

(1) În afara cazului prevăzut la art. 310 alin. (2), recunoașterea și executarea ordinului de confiscare poate fi refuzată dacă:

a) certificatul prevăzut la art. 308 nu este anexat, este incomplet sau nu corespunde în mod evident cu ordinul de confiscare;

b) executarea ordinului de confiscare ar fi contrară principiului non bis in idem;

c) legislația română prevede o imunitate sau un privilegiu care face imposibilă executarea ordinului de confiscare;

d) drepturile oricărei părți interesate, inclusiv drepturile terților de bună-credință, fac imposibilă executarea ordinului de confiscare, inclusiv acolo unde aceasta reprezintă o consecință a aplicării dispozițiilor prevăzute pentru protecția juridică a drepturilor conform art. 326;

e) persoana nu a fost prezentă personal la judecata cauzei, cu excepția cazului în care, din certificatul prevăzut în anexa nr. 4, rezultă că:

(i) a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la consecințele legale în caz de neprezentare; sau

(ii) având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică și apărarea în fața instanței de judecată au fost realizate în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau

(iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și i s-a adus la cunoștință că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac și că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac;

f) ordinul de confiscare are la bază proceduri penale cu privire la infracțiuni care:

– conform legislației române sunt privite ca fiind săvârșite, în totalitate sau parțial, pe teritoriul statului român; sau

– au fost săvârșite în afara teritoriului statului emitent, iar legislația română nu permite luarea unor măsuri față de infracțiunile care au fost comise în afara teritoriului statului român;

g) executarea ordinului de confiscare aduce atingere principiilor constituționale;

h) executarea ordinului de confiscare s-a prescris potrivit legii române, cu condiția ca infracțiunile să fie de competența autorităților române potrivit legislației penale interne;

i) hotărârea de confiscare a fost pronunțată în temeiul competențelor de confiscare extinse care nu sunt compatibile cu dispozițiile legislației române în materie. În acest caz, hotărârea de confiscare poate fi executată cel puțin în măsura prevăzută de legislația română.

(2) În cazul menționat la alin. (1) lit. a), instanța poate să stabilească un termen pentru transmiterea sau completarea ori corectarea certificatului.

(3) Orice decizie de a refuza recunoașterea și executarea este luată și notificată în cel mai scurt timp posibil autorităților competente ale statului de emitere.

(4) În cazul în care, în practică, executarea ordinului de confiscare este imposibilă deoarece bunul supus confiscării a dispărut, a fost distrus, nu poate fi găsit la locul indicat în certificat sau pentru că locul în care se găsește bunul nu a fost indicat într-un mod destul de clar nici după consultarea statului emitent, instanța informează imediat în această privință autoritatea competentă din statul emitent.

‹ Art. 320 Citește tot capitolul Art. 322 ›

Articole la care trimite art. 321

Art. 310Domeniul de aplicare Art. 308Ordinul de confiscare și certificatul Art. 326Despăgubiri

Art. 321 Legea 302/2004, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Capitolul II — Dispoziții privind asistența judiciară aplicabile în relația cu statele membre ale Uniunii Europene

Art. 261Acordarea asistenței Art. 262Asistența în materie de taxe și accize Art. 263Percheziții și sechestre Art. 264Transmiterea actelor de procedură prin poștă Art. 265Supravegherea transfrontalieră Art. 266Răspunderea agenților străini Art. 267Informații privind conturile bancare Art. 268Informații privind operațiunile bancare Art. 269Supravegherea tranzacțiilor bancare Art. 270Confidențialitatea Art. 271Obligația de a informa Art. 272Cereri suplimentare Art. 273Secretul bancar Art. 274Comunicarea deciziilor de refuz Art. 275Autorități centrale Art. 276Înțelesul unor termeni sau expresii Art. 277Obiectul reglementării Art. 278Certificatul Art. 279Autorități competente Art. 280Domeniul de aplicare Art. 281Emiterea și transmiterea ordinelor de indisponibilizare Art. 282Dispoziții comune Art. 283Măsuri premergătoare Art. 284Recunoașterea și executarea în faza de urmărire penală Art. 285Recunoașterea și executarea în faza de judecată Art. 286Durata indisponibilizării și regimul ulterior al bunului indisponibilizat Art. 287Motive de nerecunoaștere sau de neexecutare Art. 288Motive de amânare a executării Art. 289Rambursare Art. 290Definiții Art. 291Autorități competente Art. 292Condiții privind punerea în executare a unor sancțiuni pecuniare Art. 293Transmiterea hotărârii Art. 294Încetarea executării Art. 295Consecințele transmiterii unei hotărâri Art. 296Limbile folosite Art. 297Domeniul de aplicare Art. 298Recunoașterea și executarea hotărârilor Art. 299Motivele de nerecunoaștere și neexecutare Art. 300Stabilirea sumei de plată Art. 301Legea care guvernează executarea Art. 302Înlocuirea pedepsei pecuniare Art. 303Amnistia, grațierea și revizuirea Art. 304Încetarea executării când România este stat de executare Art. 305Destinația fondurilor obținute din executarea hotărârilor și cheltuielile Art. 306Informare Art. 307Definiții Art. 308Ordinul de confiscare și certificatul Art. 309Autorități române competente Art. 310Domeniul de aplicare Art. 311Amnistia, grațierea și revizuirea ordinelor de confiscare Art. 312Transmiterea ordinelor de confiscare și a certificatului Art. 313Determinarea statului membru competent să execute ordinul de confiscare Art. 314Transmiterea unui ordin de confiscare către unul sau mai multe state de executare Art. 315Efectele transmiterii unui ordin de confiscare Art. 316Încetarea executării confiscării Art. 317Măsuri premergătoare Art. 318Reguli cu privire la recunoașterea și executarea ordinelor de confiscare Art. 319Legea aplicabilă Art. 320Confiscarea în cazuri speciale Art. 321Motive de nerecunoaștere sau neexecutare Art. 322Amânarea executării ordinului de confiscare Art. 323Ordine de confiscare multiple Art. 324Dispunerea de bunurile confiscate Art. 325Informații privind rezultatul executării Art. 326Despăgubiri Art. 327Rambursare Art. 327^1Autorități emitente și de executare Art. 327^2Regimul lingvistic Art. 327^3Documente anexate Art. 327^4Autoritățile centrale Art. 328Domeniul de aplicare și înțelesul unor termeni sau expresii Art. 329Tipurile de proceduri în cadrul cărora poate fi emis ordinul european de anchetă Art. 330Autoritățile competente române pentru emiterea și executarea unui ordin european de anchetă Art. 331Emiterea și transmiterea ordinului european de anchetă de către autoritățile române Art. 332Ordinul european de anchetă cu referire la un ordin precedent Art. 333Recunoașterea și executarea de către autoritățile române a unui ordin european de anchetă Art. 334Recurgerea la măsuri de anchetă alternative Art. 335Motive de nerecunoaștere și neexecutare Art. 336Termene pentru recunoaștere și executare

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 321 din Legea nr. 302/2004”.