Tribonian›Legislație›Legea nr. 302/2004 – cooperarea judiciară internațională în materie penală›Capitolul II — Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative›Art. 211

Legea nr. 302/2004 – cooperarea judiciară internațională în materie penală

Art. 211. Adaptarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative

Legea nr. 302/2004 · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Titlul VII — Recunoașterea și executarea în relația cu statele membre ale Uniunii Europene a hotărârilor judecătorești prin care au fost dispuse sancțiuni sau măsuri penale neprivative de libertate › Capitolul II — Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative › Secţiunea a 2-a — Recunoașterea hotărârilor judecătorești și a deciziilor de probațiune care stabilesc măsuri de probațiune sau sancțiuni alternative date de către instanțele sau autoritățile altor state membre ale Uniunii Europene, în scopul executării lor în România

(1) Instanța de judecată adaptează una sau mai multe dintre măsurile de probațiune sau sancțiunea alternativă ori termenul de încercare, urmărind, pe cât posibil, o corespondență cât mai aproape de conținutul măsurilor de probațiune sau al sancțiunii alternative aplicate prin hotărârea autorității statului emitent, ori de câte ori:

a) durata măsurii de probațiune sau a sancțiunii alternative ori a termenului de încercare stabilit de instanța străină pentru infracțiunea săvârșită nu corespunde sub aspectul cuantumului sau depășește limita maximă generală a măsurii de probațiune ori a termenului de încercare care se aplică, potrivit legii române. Durata măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative rezultate în urma adaptării nu poate fi mai mare decât cea stabilită inițial prin hotărârea autorității statului emitent;

b) natura măsurii de probațiune ori a sancțiunii alternative nu corespunde cu natura măsurilor de probațiune ori a sancțiunii alternative care se aplică, potrivit legii române. Măsurile de probațiune sau sancțiunea alternativă rezultată în urma adaptării nu pot fi mai severe decât cele stabilite inițial prin hotărârea autorității statului emitent.

(2) Adaptarea de către instanța de judecată a duratei măsurii de probațiune, a sancțiunii alternative sau a termenului de încercare în situația în care durata stabilită în hotărârea instanței străine depășește maximul duratei prevăzute de legea penală română constă în reducerea acestei durate până la limita maximă prevăzută de legea penală română.

(3) În situația prevăzută la alin. (1), instanța informează autoritatea competentă din statul emitent cu privire la adaptarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative înainte de punerea în executare a acestora. În termen de 10 zile de la informare, statul emitent are posibilitatea să retragă certificatul, situație în care hotărârea judecătorească recunoscută nu va fi pusă în executare.

Art. 211 Legea 302/2004, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.
Deschide în Tribonian

Capitolul II — Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative

Art. 200Domeniul de aplicare și înțelesul unor termeni sau expresii Art. 201Competența Art. 202Condiții generale Art. 203Măsurile de probațiune și sancțiunile alternative Art. 204Motive de refuz al recunoașterii și executării hotărârii judecătorești Art. 205Înscrisuri și informații necesare recunoașterii și executării hotărârii judecătorești Art. 206Măsuri premergătoare Art. 207Admiterea în principiu Art. 208Procedura de recunoaștere a hotărârii judecătorești Art. 209Durata procedurii Art. 210Decizii ale instanței de judecată Art. 211Adaptarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative Art. 212Recunoașterea și executarea parțială Art. 213Executarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative Art. 214Executarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative cu asumarea deciziilor subsecvente Art. 215Executarea măsurilor de probațiune sau a sancțiunii alternative fără asumarea deciziilor subsecvente Art. 216Încetarea supravegherii Art. 217 Art. 218Condiții pentru solicitarea recunoașterii hotărârii judecătorești Art. 219Inițierea procedurii de solicitare a recunoașterii hotărârii judecătorești Art. 220Transmiterea certificatului și a hotărârii judecătorești Art. 221Solicitarea și transmiterea de informații Art. 222Retragerea certificatului transmis statului de executare Art. 223Efectele recunoașterii hotărârii judecătorești de către statul de executare Art. 224Executarea măsurilor de probațiune cu asumarea deciziilor subsecvente de către statul de executare Art. 225Executarea măsurilor de probațiune fără asumarea deciziilor subsecvente de către statul de executare Art. 226Redobândirea competenței de supraveghere a executării măsurilor de probațiune Art. 227

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 211 din Legea nr. 302/2004”.