Art. 56.

Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 14 decembrie 2004, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 19, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"(2) Împotriva deciziei, societatea de asigurare poate face contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 10 zile de la data comunicării, sub sancţiunea decăderii.

(3) Contestaţia se judecă cu celeritate şi cu precădere; contestaţia nu suspendă executarea deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în condiţiile legii."

2. La articolul 24, alineatele (5) şi (6) vor avea următorul cuprins:

"(5) După primirea fiecărei cereri în condiţiile alin. (1)-(4), comisia special constituită, desemnată conform art. 23 alin. (2), înregistrează şi analizează întreaga documentaţie aferentă cererii. Pe baza propunerilor comisiei, administratorul Fondului de garantare va emite o decizie de aprobare sau, după caz, de respingere a cuantumului sumelor pretinse de la Fondul de garantare. Împotriva deciziei se poate formula contestaţie, în condiţiile prevăzute la art. 19.

(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), comisia va publica lista creditorilor de asigurări acceptaţi la plata sumelor cuvenite de la Fondul de garantare. Pentru creditorii acceptaţi la plată prin hotărâre judecătorească, publicarea se va face, pentru fiecare caz, după ce această hotărâre a rămas definitivă."

3. La articolul 33, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Contestaţia societăţii de asigurare împotriva cererii prevăzute la art. 30 şi 32 poate fi introdusă în cel mult 5 zile de la data primirii notificării cu privire la înregistrarea unei astfel de solicitări. Contestaţia se judecă cu celeritate şi cu precădere; împotriva hotărârii tribunalului se poate exercita numai apel."

4. Articolul 36 va avea următorul cuprins:

"Art. 36

Procedura falimentului prevăzută în prezentul capitol, cu excepţia apelului prevăzut la art. 38 alin. (2), este de competenţa exclusivă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul central al societăţii de asigurare debitoare, care figurează în evidenţele oficiului registrului comerţului, şi este exercitată de un judecător-sindic desemnat în condiţiile legii."

5. La articolul 38, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

"(2) Hotărârile tribunalului sunt executorii şi pot fi atacate numai cu apel.

(3) Apelul se judecă de către Curtea de Apel Bucureşti, cu celeritate şi cu precădere. Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător."

6. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

"Art. 42

Pentru motive temeinice, tribunalul poate să îl înlocuiască pe judecătorul-sindic, în orice stadiu al procedurii, prin încheiere definitivă dată în şedinţa camerei de consiliu. Lichidatorul poate fi înlocuit de judecătorul-sindic, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor."

7. La articolul 48, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 48

(1) De la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, în condiţiile prezentei legi, administratorul Fondului de garantare este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile acestui fond, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, potrivit legii."