Capitolul IIDispoziţii de punere în aplicare

Art. 7.

(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului.

Art. 8.

De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească "definitivă şi irevocabilă" sau, după caz, "irevocabilă" se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească "definitivă".

Art. 9.

Dacă legea specială nu cuprinde dispoziţii referitoare la procedura de judecată, felul hotărârii instanţei ori calea de atac şi termenul de exercitare a acesteia, se aplică în mod corespunzător prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 10.

Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri judecătoreşti sau a altui înscris, acestea vor fi puse în executare, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

Art. 11.

Dacă legea specială prevede obligarea debitorului la plata de daune cominatorii ori, după caz, a unei amenzi civile pentru nerespectarea unei obligaţii de a face sau de a nu face ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, se vor putea aplica penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă.

Art. 12.

(1) Ori de câte ori legea specială prevede că cererea de suspendare a executării silite se soluţionează de către preşedintele instanţei, de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, judecarea acestei cereri se va face de către un complet al instanţei competente potrivit legii.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi cererilor de suspendare a executării unei hotărâri judecătoreşti, a unei hotărâri pronunţate de un organ cu activitate jurisdicţională sau, după caz, a altui titlu executoriu, în cazul în care acestea sunt atacate în justiţie.

Art. 12^1.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia nu se aplică în cazul incidentelor procedurale şi nici în procedurile speciale care nu sunt compatibile cu aceste dispoziţii.

----------

Art. 12^1 a fost introdus de pct. 1 al art. VII din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014.

Art. 12^2.

Întâmpinarea nu este obligatorie în incidentele procedurale, dacă prin lege nu se prevede altfel.

----------

Art. 12^2 a fost introdus de pct. 1 al art. VII din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014.

Art. 12^3.

Prin sintagma "preşedintele instanţei" din cuprinsul art. 937 şi prin termenul "preşedinte" din cuprinsul art. 944, din Codul de procedură civilă, se înţelege "preşedintele completului de judecată".

----------

Art. 12^3 a fost introdus de pct. 1 al art. VII din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014.