Capitolul VEvaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor

Art. 87.

(1) Evaluarea profesională individuală a judecătorilor și procurorilor presupune analiza și notarea criteriilor și indicatorilor de evaluare a performanțelor profesionale ale judecătorilor și procurorilor care privesc, în principal, calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale. Criteriile și indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuți în anexa nr. 1.

(2) Evaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competență profesională al acestora și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.

(3) Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Hotărârile prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 88.

(1) În raport cu vechimea în funcția de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:

a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între un an și 5 ani;

b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 5 și 10 ani;

c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime între 10 și 15 ani;

d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.

(2) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție nu sunt supuși evaluării.

(3) Evaluarea profesională se poate efectua și ori de câte ori se solicită de către judecător sau procuror.

Art. 89.

(1) Evaluarea prevăzută la art. 87 se face de comisii de evaluare constituite separat pentru judecători și procurori, astfel:

a) pentru evaluarea președintelui, a vicepreședintelui și a președintelui de secție de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curți de apel și Curtea Militară de Apel, comisia este formată din președintele instanței ierarhic superioare, președintele secției instanței ierarhic superioare corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum și un judecător de la instanța superioară, desemnat de colegiul de conducere al acelei instanțe;

b) pentru evaluarea celorlalți judecători de la instanțele prevăzute la lit. a), comisia de evaluare este alcătuită din președintele instanței unde funcționează persoana evaluată, precum și 2 judecători de la instanța ierarhic superioară, desemnați de colegiul de conducere al acestei instanțe, cu aceeași specializare cu judecătorul evaluat;

c) pentru evaluarea conducătorului parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curți de apel și al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, adjuncților acestuia și a procurorilor-șefi de secții din cadrul acestora, comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcție de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat de la parchetul ierarhic superior și un alt procuror, desemnați de colegiul de conducere al parchetului ierarhic superior;

d) pentru evaluarea celorlalți procurori de la parchetele prevăzute la lit. c), comisia de evaluare este alcătuită din conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum și doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnați de colegiul de conducere al acelui parchet, cu aceeași specializare cu procurorul evaluat, după caz;

e) pentru evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctului procurorului general, adjunctului acestuia, procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncților acestora, evaluarea se face de o comisie compusă din 3 procurori din cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnați de Secția pentru procurori și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, din componența căreia nu poate face parte persoana evaluată;

f) pentru evaluarea procurorilor-șefi de secție și a procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, comisia este formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete;

g) pentru evaluarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu funcții de execuție, comisia este formată din conducătorul secției sau, după caz, al direcției/serviciului, dacă acestea există, unde este încadrat procurorul și 2 procurori desemnați de colegiul de conducere al fiecăruia dintre aceste parchete.

(2) Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1), se desemnează în mod similar și câte un membru supleant. În situația în care președinții instanțelor sau conducătorii parchetelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuțiile specifice în cadrul comisiei de evaluare ori sunt incompatibili, aceștia sunt înlocuiți de vicepreședinte sau, după caz, adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulți vicepreședinți sau adjuncți, de unul dintre aceștia desemnat de colegiul de conducere al acelei instanțe sau parchet.

(3) Președintele comisiei de evaluare este cel care este membru de drept, iar în comisiile de evaluare în care sunt mai mulți membri de drept, președinte este cel cu vechimea cea mai mare în funcția de judecător sau de procuror, după caz.

(4) Judecătorii și procurorii, precum și membrii supleanți sunt desemnați în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea și experiența profesională, reputația de care se bucură, abilitățile de comunicare, precum și rezultatul obținut la ultima evaluare și trebuie să aibă aceeași specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Nu pot fi numiți în comisiile de evaluare judecătorii și procurorii care nu au fost evaluați în funcția de judecător sau procuror ori cei care au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

(5) Nu pot face parte din aceeași comisie de evaluare judecătorii și procurorii care sunt soți, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

Art. 90.

(1) Membrii comisiilor de evaluare și membrii supleanți, cu excepția membrilor de drept, sunt desemnați pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, prin aceeași procedură.

(2) După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare, dacă nu au urmat cursuri de pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Național al Magistraturii, aceștia vor fi instruiți ca evaluatori de către unul dintre ceilalți membri ai comisiei sau de unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanței ierarhic superioare sau parchetului ierarhic superior, desemnat de conducătorul acelei instanțe sau, după caz, al acelui parchet.

(3) Comisiile funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator și acordarea calificativului.

(4) În cazul în care, din motive obiective, unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcția de evaluator sau i-a încetat mandatul unuia dintre membri, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.

Art. 91.

(1) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situații:

a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;

b) când există sau a existat în perioada de 5 ani dinaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat.

(2) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situație care, deși nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligația de a anunța de îndată colegiul de conducere al instanței sau parchetului.

(3) Competența de a decide înlocuirea membrului comisiei de evaluare cu membrul supleant revine colegiului de conducere care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care nu poate face parte judecătorul sau procurorul care este membru sau supleant în comisia de evaluare.

(4) În situația în care se constată situația de incompatibilitate, colegiul de conducere dispune înlocuirea sa cu membrul supleant.

Art. 92.

(1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod similar desemnării acestora, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a oricărui judecător sau procuror din cadrul instanței sau al parchetului unde funcționează membrul comisiei de evaluare.

(2) În funcție de volumul de activitate de la instanțe și parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parțială a evaluatorilor de anumite activități, expres prevăzute în hotărârea colegiului de conducere unde funcționează.

Art. 93.

Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităților profesionale cu caracter public desfășurate de judecătorul/ procurorul evaluat, analiza documentelor care conțin rezultatele activității profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat și acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor poate cuprinde și un interviu de evaluare, precum și stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.

Art. 94.

(1) Indicatorii de evaluare a performanțelor profesionale ale judecătorilor și procurorilor sunt structurați în funcție de specificul activității judecătorilor și procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora și să le diferențieze performanțele profesionale, fără a le afecta independența.

(2) În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator și criteriu, domeniile din care se culeg datele și informațiile necesare evaluării judecătorilor și procurorilor, precum și desfășurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care face parte din Regulamentele prevăzute la art. 87 alin. (3).

Art. 95.

(1) Prima evaluare a judecătorilor și procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcție, iar următoarele evaluări se fac potrivit art. 88, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată și în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcții de execuție ori numirea în funcții de conducere sau pentru alte situații prevăzute de lege.

(2) Pentru judecătorii și procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după cel puțin 3 ani de la încetarea mandatului, cu respectarea art. 88.

(3) Evaluarea activității profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit și funcția de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcția de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Președintelui României.

(4) Evaluarea judecătorilor și procurorilor detașați la alte instituții decât instanțele și parchetele se face după încetarea detașării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea vechimii prevăzute la art. 88 alin. (1), prin cumularea perioadei anterioare detașării cu perioada ulterioară acesteia.

(5) În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei evaluate își desfășoară activitatea la instanțe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detașării, transferului sau a promovării, președintele comisiei de evaluare constituite înainte de a fi transferat, detașat, delegat sau promovat are obligația de a transmite instanței, respectiv parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul evaluat, dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.

(6) Evaluarea judecătorilor și procurorilor transferați sau promovați la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va realiza de aceeași comisie de evaluare constituită anterior datei transferului sau promovării.

(7) La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ține seama doar de perioada în care cel evaluat a desfășurat efectiv activitate ca judecător sau procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum și de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depășesc 3 luni.

Art. 96.

(1) Evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor se desfășoară pe parcursul întregii perioade evaluate.

(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmește un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate și la indicatorii de eficiență, depuse anual, raportul de evaluare, observațiile și obiecțiunile celui evaluat, precum și orice alte acte, date sau informații pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune și planul individual de dezvoltare profesională.

(3) Judecătorii și procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.

(4) Președintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidențialitatea acestuia.

Art. 97.

(1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta și, după caz, pot solicita orice evidență sau document al instanțelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.

(2) Culegerea datelor și a informațiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecția Judiciară și judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcții de conducere la instanța sau, după caz, la parchetul unde își desfășoară activitatea judecătorul ori procurorul evaluat sau la instanțele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secțiile acestuia, cu relevanță în aprecierea indicatorilor de integritate.

Art. 98.

(1) Pentru evaluarea calității redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puțin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pronunțate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puțin alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfășurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătorești prin care sunt soluționate incidente procedurale, se ia act de renunțarea la judecată, de renunțarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviințarea executării silite, confirmarea renunțării la urmărirea penală ori acordul de recunoaștere a vinovăției. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toți judecătorii pe care îi evaluează, și alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecției.

(2) Pentru evaluarea calității activității profesionale a procurorilor, procurorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puțin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puțin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfășurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puțin alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfășurată de procuror.

(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (2) se depun la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta și de membrii comisiei relevante sub aspectul calității activității, se atașează la raportul de evaluare, în copie sau în format electronic, ori sunt indicate prin menționarea numărului lucrării.

(4) În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul ședințelor de judecată, cel puțin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puțin o ședință de judecată condusă de judecătorul evaluat ori la care participă procurorul evaluat și întocmește un proces-verbal în care se menționează abilitățile de comunicare clară și logică și profesionalismul interacțiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările ședințelor de judecată conduse de judecătorul evaluat sau la care participă procurorul evaluat.

(5) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfășurată de judecătorii și procurorii care ocupă funcții de conducere, judecătorul sau procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, și un număr de cel puțin 5 alte acte relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Art. 99.

(1) Interviul de evaluare reprezintă discuția purtată între judecătorul sau procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor și informațiilor necesare evaluării, cât și cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observații și obiecții. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuții cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

(2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate și aspecte referitoare la modul în care judecătorul sau procurorul își apreciază propria activitate.

(3) Refuzul persoanei evaluate de a se prezenta la interviu, în situația în care comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare și finalizarea acesteia.

Art. 100.

(1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficiența activității, calitatea activității și integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligația de formare profesională continuă și absolvirea unor cursuri de specializare, punctajul maxim este de 10 puncte.

(2) Dacă pentru un criteriu există mai mulți indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceștia. În situația în care activitatea desfășurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu privește unul sau mai mulți indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalți indicatori.

(3) Punctajul obținut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.

(4) Calificativul se acordă în funcție de punctajul final, astfel:

a) de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul „Foarte bine“;

b) de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul „Bine“;

c) de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul „Satisfăcător“;

d) sub 50 de puncte - calificativul „Nesatisfăcător“.

(5) Pentru judecătorii și procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat numai activitate specifică funcției de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.

(6) Pentru judecătorii și procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfășurat atât activitate specifică funcției de execuție, cât și activitate specifică funcției de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficiența și calitatea activității, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispozițiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.

(7) Pentru ipoteza prevăzută la alin. (6), se acordă câte un punctaj corespunzător pentru fiecare categorie de atribuții, potrivit alin. (1)-(5), și se va stabili media aritmetică a acestora. La criteriile „integritate“ și „obligația formării profesionale continue“ se acordă un singur punctaj. Dispozițiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.

(8) Punctajul obținut la fiecare indicator de evaluare, precum și calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor și observațiilor comisiei de evaluare.

Art. 101.

(1) Raportul de evaluare a activității profesionale are caracter confidențial, se întocmește separat pentru fiecare judecător și procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.

(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, fișa de evaluare, recomandările făcute judecătorului sau procurorului evaluat și se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se atașează la mapa profesională.

(3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: „Foarte bine“, „Bine“, „Satisfăcător“ sau „Nesatisfăcător“, potrivit art. 100 alin. (4). În situația în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.

(4) Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmește un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observații și obiecții în termen de cel mult 15 zile de la comunicare.

(5) Observațiile și obiecțiile se depun, în scris, la comisia de evaluare care se pronunță asupra acestora în termen de cel mult 15 zile. În situația în care observațiile și obiecțiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare. În raport se vor consemna obiecțiile și observațiile celui evaluat și soluția argumentată a comisiei cu privire la acestea.

Art. 102.

(1) Judecătorii sau procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea raportului final. Magistrații care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației de către secția Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare care, în termen de cel mult 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.

(3) Pentru soluționarea contestației, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informații pe care le consideră necesare. Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluționarea contestației.

(4) În soluționarea contestației, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:

a) respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;

b) admite contestația.

(5) În situația admiterii contestației potrivit alin. (4) lit. b), secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii:

a) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;

b) desființează raportul de evaluare și dispune refacerea evaluării, în situația în care constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat;^

c) desființează raportul de evaluare, în situația în care evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare.

(6) Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

(7) În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

(8) Hotărârile secțiilor pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea instanței este definitivă.

Art. 103.

(1) În cazul în care judecătorul sau procurorul primește calificativul „Satisfăcător“ sau „Nesatisfăcător“, după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.

(2) În situația în care comisia de evaluare și judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare.

Art. 104.

(1) Judecătorii și procurorii care primesc calificativul „Nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.

(2) Judecătorii și procurorii care primesc calificativul „Satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri organizate de Institutul Național al Magistraturii.

(3) Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul „Nesatisfăcător“ sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 105, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune Președintelui României eliberarea din funcție, pentru incapacitate profesională.

Art. 105.

(1) Cursurile prevăzute la art. 104 se încheie cu susținerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.

(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul „Nesatisfăcător“ sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul „Satisfăcător“, tematica și bibliografia de examen se aprobă de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de recomandarea comisiilor de evaluare.

(3) Examenul prevăzut la alin. (1) se susține la disciplinele cursurilor urmate de judecătorul sau procurorul respectiv și constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic și practic, la fiecare dintre aceste discipline.

(4) Comisiile de examen sunt comisia de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor, comisia de corectare având atribuții de elaborare a baremelor, a subiectelor și de corectare și notare a lucrărilor, iar comisia de contestații având atribuția soluționării contestațiilor la barem și la proba scrisă.

(5) Comisiile sunt numite de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind distincte pentru judecători și procurori și sunt alcătuite din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori care au cel puțin același grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, și câte un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii.

(6) Baremul de evaluare și notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidații pot face contestații la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

(7) Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10, iar pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7,00 la fiecare dintre disciplinele de examen.

(8) Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Candidatul nemulțumit de rezultatul obținut poate face contestație în termen de 24 de ore de la publicare, care se soluționează în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.

(9) Rezultatele finale ale examenului se afișează potrivit alin. (8) și se prezintă secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.

(10) Absența nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia.

(11) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susține în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situații, judecătorul sau procurorul are obligația de a înștiința conducerea Consiliului Superior al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât și cu privire la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Art. 106.

(1) Dispozițiile legale privind evaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

(2) Regulamentul privind procedura și criteriile de evaluare profesională pentru magistrații-asistenți se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) Criteriile și indicatorii de evaluare pentru personalul asimilat judecătorilor și procurorilor sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(4) Evaluarea se realizează de comisii constituite prin act al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru magistrații-asistenți, sau prin act al conducătorului instituției, pentru celălalt personal.

Art. 107.

(1) Evoluția carierei de judecător sau procuror se consemnează în fișa din dosarul profesional, care se întocmește și se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.

(3) Judecătorii și procurorii au acces la propriul dosar profesional și pot obține copii ale actelor existente în dosar.