Capitolul XVIIConducerea instituțiilor de învățământ superior

Art. 131.

(1) Structurile de conducere în instituțiile de învățământ superior de stat sau particulare sunt:

a) senatul universitar și consiliul de administrație, la nivelul instituției de învățământ superior;

b) consiliul facultății;

c) consiliul departamentului;

d) consiliul pentru studiile universitare de doctorat;

e) consiliul școlii doctorale.

(2) Funcțiile de conducere sunt următoarele:

a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ, la nivelul instituției de învățământ superior;

b) decanul, prodecanii, la nivelul facultății;

c) directorul de departament, la nivelul departamentului;

d) director al CSUD, funcție asimilată cu cea de prorector;

e) directorul de filială la nivelul filialei instituției de învățământ superior, funcție asimilată cu cea de prorector;

f) directorul de extensie universitară, la nivelul extensiei universitare, funcție asimilată cu cea de director de departament;

g) directorul școlii doctorale, funcție asimilată cu cea de director de departament.

(3) Procedura de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, al facultăților și departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, linii, secții de predare și programe de studii, după caz, și se stabilește prin carta universitară.

(4) Funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcții în domeniul didactic, a căror îndeplinire nu presupune prerogative de putere publică.

(5) Funcțiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcții publice de autoritate, activitățile din domeniul didactic specific care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:

a) îndeplinirea misiunii instituției de învățământ superior de a genera și de a transfera cunoaștere către societate;

b) organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calității educației, în scopul dezvoltării personale, al inserției profesionale a individului și al satisfacerii nevoii de competență a mediului socioeconomic;

c) organizarea procesului de obținere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piața muncii;

d) gestionarea eficientă a activităților de învățământ, cercetare, producție sau transfer cognitiv și tehnologic;

e) realizarea și implementarea de proiecte finanțate din surse interne sau externe instituției de învățământ superior;

f) sprijinirea, în mod adecvat, a membrilor comunității universitare;

g) derularea de acțiuni privind cooperarea internațională a instituției de învățământ superior;

h) asigurarea libertății academice a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și a drepturilor și libertăților studenților;

i) respectarea autonomiei universitare, a transparenței deciziilor și activităților, a echității, eticii și deontologiei universitare;

j) asigurarea și gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și a legislației în vigoare;

k) asigurarea, la nivelul instituției de învățământ superior, a condițiilor necesare desfășurării activității de cercetare științifică, dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, prin creație individuală și colectivă, în domeniul științelor, al științelor inginerești, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanțelor și dezvoltării fizice și sportive, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor acestora, în vederea producerii, transmiterii și valorificării cunoașterii.

(6) La nivelul IOSUD, activitatea de pregătire doctorală este coordonată de CSUD, condus de un director. Funcția de director al CSUD se ocupă prin concurs organizat de către rector, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.

(7) Studenții-doctoranzi reprezintă 25% din membrii consiliului și sunt aleși prin votul universal, direct, secret și egal al studenților-doctoranzi din cadrul IOSUD.

(8) Componența consiliului școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat, respectiv al studenților-doctoranzi din școala doctorală respectivă. Studenții-doctoranzi au cel puțin un reprezentant în cadrul consiliului.

(9) La nivelul facultății, stabilirea structurilor și a funcțiilor de conducere se face după cum urmează:

a) componența membrilor consiliului facultății este de maximum 75% cadre didactice și de cercetare și de minimum 25% studenți. Reprezentanții cadrelor didactice și de cercetare în consiliul facultății sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din departamentele facultății, iar reprezentanții studenților sunt aleși prin vot universal, direct și secret de către studenții facultății;

b) decanii sunt selectați prin concurs public, organizat de către rectorul instituției de învățământ superior la nivelul facultății. La concurs pot participa persoane din cadrul instituției de învățământ superior sau din orice facultate de profil din țară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultății are obligația de a aviza minimum 2 candidați;

c) după numirea decanului de către rector, acesta își desemnează prodecanii;

d) în instituțiile de învățământ superior multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didactice și cercetătorilor din departamentul secției sau liniei de studiu într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2), cu excepția cazului în care decanul provine de la linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de studiu trebuie să propună cel puțin 2 candidați.

(10) La nivelul departamentului, directorul de departament și membrii consiliului departamentului sunt aleși prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare.

(11) În cazul instituțiilor de învățământ superior confesionale, alegerea persoanelor în funcțiile de conducere se face cu avizul cultului fondator.

(12) Dacă la nivelul instituției de învățământ superior sunt constituite organisme funcționale care exercită atribuții între ședințele consiliului facultății, senatului universitar sau consiliului de administrație, studenții sunt reprezentanți în aceeași pondere în cadrul acestor organisme, modalitatea de desemnare a reprezentanților fiind stabilită prin carta universitară, dar nu mai puțin de un membru.

(13) Deciziile și hotărârile structurilor de conducere ale instituției de învățământ superior se publică pe site-ul instituției de învățământ superior sau al facultății, după caz.

(14) Durata unui mandat pentru membrii în structurile de conducere prevăzute la alin. (1) și toate funcțiile de conducere prevăzute la alin. (2) este de 5 ani.

Art. 132.

(1) Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic și de cercetare și din minimum 25% reprezentanți ai studenților.

(2) Membrii senatului universitar, cadre didactice și cercetători titulari, sunt aleși, fără excepție în circumscripții electorale stabilite de senat, prin votul universal direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari din respectivele circumscripții.

(3) Membrii senatului universitar, având calitatea de studenți, sunt aleși, fără excepție, în circumscripții electorale stabilite prin carta universitară, prin votul universal, direct și secret al studenților din respectivele circumscripții.

(4) Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar, pe cote-părți de reprezentare stipulate în Carta universitară.

(5) În instituțiile de învățământ superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, instructorii au un reprezentant în senatul universitar, din cota stabilită pentru personalul didactic și de cercetare.

(6) Fiecare instituție de învățământ superior își stabilește, prin regulamentul propriu, modalitatea de alegere a membrilor senatului.

(7) În cadrul instituțiilor de învățământ superior ai căror salariați sunt organizați în sindicat și acesta este reprezentativ, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele senatului universitar.

(8) În cazul instituțiilor de învățământ superior multiculturale se va asigura reprezentarea echitabilă a liniilor de studiu/secțiilor de predare în limbile minorităților naționale în cadrul fiecărei facultăți. În acele instituții de învățământ unde, la intrarea în vigoare a prezentei legi, există facultăți pentru fiecare limbă de predare, reprezentarea acestora este egală pentru fiecare facultate.

(9) Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. În caz de indisponibilitate a președintelui senatului, regulamentele instituției de învățământ superior prevăd o procedură internă de asigurare a interimatului.

(10) Senatul universitar stabilește comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a instituției de învățământ superior și a consiliului de administrație. Rapoartele de monitorizare și de control sunt prezentate periodic și discutate în senatul universitar și stau la baza hotărârilor acestuia.

Art. 133.

(1) Rectorul instituțiilor de învățământ superior de stat și particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalități:

a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege;

b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și cercetătorilor titulari din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.

(2) Cu minimum 3 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului se stabilește modalitatea de desemnare a acestuia, în conformitate cu prevederile alin. (1), prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice titulare și al cercetătorilor titulari din cadrul instituției de învățământ superior și al reprezentanților studenților din senatul universitar, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor senatului universitar, precum și al reprezentanților studenților din consiliile facultăților, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăți.

Art. 134.

(1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol.

(2) Senatul universitar nou-ales stabilește o comisie de selecție și de recrutare a rectorului formată în proporție de 50% din membri ai instituției de învățământ superior și în proporție de 50% din personalități științifice și academice din afara instituției de învățământ superior, din țară și din străinătate. Această comisie este formată din minimum 12 membri, dintre care cel puțin un reprezentant al studenților sau un absolvent al instituției de învățământ superior desemnat de către studenții din senatul universitar, conform cartei universitare, și un reprezentant al sindicatului reprezentativ, în calitate de observator. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează și aprobă metodologia de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului, conform legii.

(3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfășoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de selecție și recrutare prevăzută la alin. (2).

(4) La concursul de ocupare a funcției de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din țară și din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou-ales.

Art. 135.

(1) Rectorul, desemnat conform art. 133, este confirmat prin ordin al ministrului educației, în termen de 30 de zile de la data selecției. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile și acte de studii.

(2) Rectorul confirmat de ministrul educației numește prorectorii, pe baza consultării senatului universitar. În instituțiile de învățământ superior multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice și cercetătorilor aparținând secției sau liniei de studiu într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 24 alin. (2), cu excepția cazului în care rectorul provine de la linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 2 candidați.

(3) Rectorul confirmat de ministrul educației încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile și indicatorii de performanță managerială, drepturile și obligațiile părților contractuale.

(4) În cazul exercitării unei funcții de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligația de a se suspenda din funcție pe perioada exercitării respectivei demnități.

(5) Rectorul confirmat organizează concurs public de selecție a decanilor. La concurs pot participa candidații avizați de consiliul facultății cu votul majorității simple a membrilor acestuia și pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Rezultatul concursului este validat de senatul universitar.

(6) Menținerea în funcție a directorului general administrativ și a directorului general adjunct administrativ se face pe baza acordului scris al acestora de susținere executivă a planului managerial al noului rector.

(7) Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior de stat este format din rectorul și prorectorii instituției de învățământ superior, decanii facultăților, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ și un reprezentant al studenților. În cadrul instituțiilor de învățământ superior unde salariații sunt organizați în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la ședințele consiliului de administrație.

(8) Consiliul de administrație al instituțiilor de învățământ superior particulare este numit de către fondatori.

Art. 136.

(1) Rectorul confirmat al instituției de învățământ superior de stat încheie, anual, un contract instituțional cu Ministerul Educației.

(2) Rectorul poate fi demis de senatul universitar, în condițiile specificate prin contractul de management și carta universitară.

(3) Ministrul Educației poate elibera din funcție rectorul, în condițiile prevăzute la art. 158 alin. (5) lit. f).

Art. 137.

(1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul instituției de învățământ superior.

(2) Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele:

a) aprobă misiunea instituției de învățământ superior, la propunerea rectorului;

b) garantează libertatea academică și autonomia universitară;

c) elaborează și adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, carta universitară;

d) aprobă planul strategic multianual de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la propunerea rectorului;

e) aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționarea instituției de învățământ superior, în conformitate cu prevederile cartei universitare;

f) aprobă proiectul de buget la propunerea rectorului;

g) aprobă execuția bugetară;

h) aprobă Codul-cadru de etică și deontologie universitară;

i) aprobă procedurile privind asigurarea internă a calității;

j) adoptă Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului, aprobat prin ordin al ministrului educației;

k) aprobă metodologiile și regulamentele privind organizarea și funcționarea instituției de învățământ superior, la propunerea rectorului;

l) încheie contractul de management cu rectorul;

m) controlează activitatea rectorului și a consiliului de administrație prin comisii specializate;

n) validează concursurile publice pentru funcțiile din consiliul de administrație;

o) aprobă metodologia de concurs și rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic și de cercetare și evaluează periodic resursa umană;

p) aprobă, la propunerea rectorului, sancționarea personalului cu performanțe profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii și a legislației în vigoare;

q) îndeplinește alte atribuții, conform cartei universitare.

(3) Componența și mărimea senatului universitar sunt stabilite prin carta universitară, astfel încât să se asigure eficiența decizională și reprezentativitatea comunității academice.

(4) Mandatul senatului universitar este de 5 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 5 ani. Pentru studenți, durata mandatului se reglementează prin carta universitară.

(5) Senatul universitar este convocat de președintele senatului, rector sau la cererea a cel puțin o treime dintre membrii senatului universitar. Prin excepție, pentru probleme studențești, senatul universitar poate fi convocat la cererea întregului grup al reprezentanților studenților membri ai senatului universitar.

Art. 138.

(1) Rectorul reprezintă legal instituția de învățământ superior în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a acesteia. Rectorul este ordonatorul de credite al instituției de învățământ superior. Rectorul are următoarele atribuții:

a) propune spre aprobare senatului universitar misiunea instituției de învățământ superior;

b) realizează managementul și conducerea operativă a instituției de învățământ superior;

c) negociază și semnează contractul instituțional cu Ministerul Educației;

d) încheie contractul de management cu senatul universitar;

e) propune spre aprobare senatului universitar structura și reglementările de funcționare ale instituției de învățământ superior;

f) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget și raportul privind execuția bugetară;

g) prezintă senatului universitar, în vederea validării, cel mai târziu în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 19;

h) conduce consiliul de administrație;

i) îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, carta universitară și legislația în vigoare.

(2) Misiunea instituției de învățământ superior, menționată la alin. (1) lit. a), poate fi:

a) de educație: presupune organizarea exclusiv a activităților de predare, învățare și evaluare și a celor de cercetare conexe proceselor de predare-învățare, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori naționali/internaționali, cu relevanță academică locală/regională;

b) de educație și cercetare: presupune organizarea activităților de predare, învățare și evaluare, precum și de cercetare, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori naționali/internaționali, cu relevanță academică regională/națională;

c) de educație și cercetare avansată: presupune organizarea activităților de predare, învățare și evaluare, precum și de cercetare, cu impact în dezvoltarea cunoașterii și dezvoltarea economică și tehnologică la nivel național și internațional, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori internaționali, cu relevanță academică națională/internațională.

(3) În procesele de asigurare a calității se va ține cont de diferențierea misiunilor, definită la alin. (2) și asumată de fiecare instituție de învățământ superior.

(4) Rectorul poate delega atribuțiile de reprezentant legal și ordonator de credite, în condițiile legilor în vigoare.

(5) Durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate.

(6) În calculul numărului maxim de mandate prevăzut la alin. (5) se iau în considerare și mandatele de 5 ani incomplete, întrerupte în urma demisiei, demiterii sau suspendării.

Art. 139.

Consiliul de administrație al instituției de învățământ superior asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin carta universitară, în cazul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare, conducerea operativă a instituției de învățământ superior și aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administrație are următoarele atribuții:

a) avizează și stabilește în termeni operaționali bugetul instituțional;

b) avizează execuția bugetară și bilanțul anual;

c) propune, în cadrul proiectului de buget, nivelul cheltuielilor de protocol aferente activităților curente;

d) aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice și de cercetare;

e) avizează propunerile de programe noi de studii și formulează propuneri către senatul universitar de lichidare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea instituției de învățământ superior sau care sunt ineficiente academic și financiar;

f) aprobă operațiunile financiare care depășesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în instituțiile de învățământ superior de stat, precum și de fondatori, în instituțiile de învățământ superior particulare;

g) propune senatului universitar strategii ale instituției de învățământ superior pe termen mediu și lung și politici pe domenii de interes ale instituției de învățământ superior.

Art. 140.

Numărul și durata mandatelor prorectorilor se stabilesc prin carta universitară.

Art. 141.

Consiliul facultății reprezintă organismul decizional și deliberativ al facultății. Consiliul facultății are următoarele atribuții:

a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea și funcționarea facultății;

b) aprobă programele de studii gestionate de facultate;

c) controlează activitatea decanului și aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultății, asigurarea calității și respectarea eticii și deontologiei universitare la nivelul facultății;

d) îndeplinește alte atribuții, stabilite prin carta universitară sau aprobate de senatul universitar și în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 142.

Decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății. Decanul prezintă anual un raport consiliului facultății privind starea facultății. Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, ale consiliului de administrație și senatului universitar. Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile cartei universitare și cu legislația în vigoare.

Art. 143.

(1) Directorul de departament realizează managementul și conducerea operativă a departamentului. Directorul de departament răspunde de elaborarea și implementarea planurilor de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării și al calității și sprijină conducerea instituției de învățământ superior în activitatea de management financiar al departamentului. În exercitarea acestei funcții, el este ajutat de consiliul departamentului, conform cartei universitare.

(2) Selecția, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea și încetarea relațiilor contractuale de muncă ale personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a directorului consiliului școlii doctorale sau a decanului, conform prevederilor cartei universitare.

Art. 144.

(1) Directorul de filială asigură managementul și coordonarea operativă a filialei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

(2) Funcția de conducere de director de filială se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției sau o persoană desemnată de către acesta. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector.

(3) Organizarea și funcționarea filialei se stabilesc prin carta universitară.

(4) Directorul extensiei universitare asigură managementul și coordonarea operativă a extensiei, urmărind calitatea și eficiența în activitățile derulate în cadrul acesteia, precum și dezvoltarea ei adecvată strategiei instituției de învățământ superior și a facultății, conform regulamentului propriu de organizare și funcționare.

(5) Funcția de director de extensie universitară se ocupă prin concurs organizat de către rectorul universității.

Art. 145.

Studenții au cel puțin un reprezentant în comisiile de etică, de acordare a burselor, de cazări, de asigurare a calității, precum și în alte comisii cu caracter social. În cazul instituțiilor de învățământ superior confesionale, comisiile pastorale pot fi formate fără participarea studenților, conform specificului dogmatic și canonic al cultului fondator.

Art. 146.

(1) Funcțiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) nu se cumulează.

(2) În cazul vacantării unui post în funcțiile de conducere se procedează la alegeri parțiale, în cazul directorului de departament sau al directorului de filială, sau se organizează concurs public, potrivit cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării.

(3) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art. 133, stabilită cu ocazia alegerilor generale, se menține valabilă.

(4) Numărul de prodecani din instituțiile de învățământ superior se stabilește prin carta universitară.

(5) Atribuțiile și competențele structurilor și ale funcțiilor de conducere din învățământul superior sunt stabilite prin carta universitară a instituției, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor de administrație, ale consiliilor facultăților și ale departamentelor se iau cu votul majorității membrilor prezenți, dacă numărul celor prezenți reprezintă cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. Hotărârile menționate se vor publica, după caz, pe site-ul instituției de învățământ superior sau al facultății respective.

(6) Structura administrativă a instituției de învățământ superior este condusă de către un director general administrativ și, după caz, de unul sau mai mulți directori generali adjuncți administrativi și este organizată pe direcții. Postul de director general administrativ, precum și de director general adjunct administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administrație al instituției de învățământ superior. Președintele comisiei de concurs este rectorul instituției. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educației. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post se realizează de către rector.

(7) Unitățile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităților respective, potrivit cartei universitare.

(8) Prin carta universitară, instituția de învățământ superior își poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului socioeconomic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern.

(9) Nu pot ocupa funcțiile de conducere prevăzute la art. 131 alin. (2) persoanele condamnate penal definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea.