Capitolul IIMetodologia asigurării calității educației

Art. 225.

(1) Calitatea în educație este asigurată prin următoarele procese:

a) planificarea și realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării;

b) evaluarea internă a rezultatelor;

c) evaluarea externă a rezultatelor;

d) auditarea evaluării interne a rezultatelor.

(2) Evaluarea calității educației se realizează pe baza următoarelor elemente:

a) criteriul - se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unei organizații furnizoare de educație/instituții de învățământ superior;

b) standardul - reprezintă descrierea cerințelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activități în educație;

c) indicatorul de performanță - reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități desfășurate de o organizație furnizoare de educație/instituție de învățământ superior, prin raportare la standarde.

(3) Elementele și procesele de asigurare a calității și relațiile dintre ele se diferențiază în funcție de:

a) tipul organizației furnizoare de educație/instituției de învățământ superior și misiunea acesteia;

b) ciclul de învățământ universitar din care face parte programul de studii evaluat sau domeniul de studii postuniversitare și de formare profesională a adulților;

c) tipul și forma de organizare a programului de studii;

d) procesul de evaluare a calității.

(4) Auditarea se realizează prin evaluarea externă a mecanismelor interne de asigurare a calității, stabilite de o instituție de învățământ superior, cu scopul de a îmbunătăți în mod continuu activitățile și procesele la nivelul programelor de studii și al instituției, prin verificarea respectării criteriilor, standardelor și indicatorilor de performanță aferenți domeniului C, Managementul calității, descris la art. 226 alin. (4).

(5) Elementele și procesele de evaluare externă și de auditare se descriu printr-o metodologie elaborată de ARACIS, în concordanță cu Standardele și liniile directoare privind asigurarea calității învățământului superior adoptate la nivelul Spațiului european al învățământului superior, și aprobată prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației. Metodologia prevede cel puțin standardele și indicatorii de performanță, etapele proceselor de evaluare, modalitățile de adoptare a deciziilor și condițiile în care o instituție de învățământ superior poate parcurge o procedură de evaluare externă la nivel instituțional simplificată sau, după caz, de auditare.

(6) În cadrul evaluării externe definite la alin. (1) lit. c), instituțiile de învățământ superior pot să își elaboreze propriile standarde și indicatori de performanță de referință, în cadrul domeniilor și criteriilor prevăzute la art. 226 alin. (1)-(4), în concordanță cu misiunea asumată și cu obiectivele strategice proprii.

Art. 226.

(1) Asigurarea și evaluarea calității educației se referă la următoarele domenii:

a) capacitatea instituțională;

b) eficacitatea educațională;

c) managementul calității.

(2) Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă și din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:

a) structurile și procesele instituționale de tip managerial și administrativ, care implică studenții și alte părți interesate;

b) baza materială și optimizarea utilizării acesteia;

c) resurse umane adecvate și proceduri transparente de recrutare a personalului, elaborate în condițiile legii;

d) resursele financiare;

e) digitalizarea proceselor instituționale;

f) colectarea, analiza și utilizarea datelor în vederea eficientizării proceselor și adoptării unor politici manageriale la nivel instituțional, politicilor bazate pe evidențe.

(3) Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obține rezultatele așteptate ale învățării, este descrisă prin următoarele criterii:

a) conținutul și relevanța programelor de studii;

b) concordanța dintre curriculum și calificare;

c) învățarea, predarea și evaluarea centrate pe student;

d) accesibilitatea și eficiența resurselor și a serviciilor de sprijin adecvate învățării;

e) rezultatele învățării;

f) inserția și retenția pe piața muncii a absolvenților în acord cu nivelul calificării obținute;

g) proceduri și practici cu privire la concursul de admitere, la parcursul, recunoașterea și echivalarea studiilor, precum și la certificarea rezultatelor;

h) procesul de internaționalizare;

i) rezultatele cercetării științifice.

(4) Managementul calității este descris prin următoarele criterii:

a) strategii și proceduri pentru asigurarea calității, inclusiv în domeniul eticii și deontologiei universitare, care implică studenții, angajatorii și alte părți interesate și sunt aplicate în mod consecvent și transparent;

b) funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației, inclusiv în domeniul eticii și deontologiei universitare, conform legii;

c) proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor și domeniilor de studii și activităților desfășurate, care implică studenții, angajatorii și alte părți interesate;

d) proceduri de evaluare periodică a calității activităților personalului didactic, didactic auxiliar și administrativ;

e) baze de date actualizate sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității;

f) transparența informațiilor de interes public, inclusiv a celor privitoare la programele și domeniile de studii oferite, precum și cu privire la certificatele, diplomele și calificările aferente;

g) respectarea termenelor și a standardelor privind raportările prevăzute de legislația în vigoare;

h) participarea în procesele de evaluare externă, conform legii.

(5) În cazul programelor de studii integrate, oferite de două sau mai multe instituții de învățământ superior, asigurarea calității se referă la domeniile și criteriile stabilite la nivel european, prin Abordarea europeană pentru asigurarea calității programelor de studii integrate, aprobată de către miniștrii educației din țările din Spațiul european al învățământului superior, denumită în continuare Abordarea europeană (AE).