Capitolul IDispoziții generale

Art. 43.Informarea instanței de judecată

(1) Pentru stabilirea de către instanța de judecată a obligației prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 85 alin. (2) lit. b) și art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, serviciile de probațiune transmit Direcției de probațiune informații specifice, în vederea centralizării acestora și a publicării listei privind posibilitățile concrete de executare existente la nivelul fiecărui serviciu de probațiune pe pagina de internet a Ministerului Justiției și a curților de apel.

(2) Lista prevăzută la alin. (1) cuprinde instituțiile din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunității și tipurile de activități care pot face obiectul acesteia. Lista este inclusă în baza de date prevăzută la art. 20 alin. (6).

(3) La solicitarea serviciilor de probațiune, instituțiile din comunitate vor comunica date în vederea includerii acestora în lista prevăzută la alin. (1), potrivit specificului activităților pe care le desfășoară.

(4) Autoritățile publice locale sunt obligate să pună la dispoziția serviciilor de probațiune datele solicitate conform alin. (3), în termen de 7 zile. În caz de neexecutare, serviciile de probațiune vor sesiza judecătorul delegat cu executarea. Necomunicarea datelor la solicitarea judecătorului delegat constituie abatere judiciară.

(5) Informațiile prevăzute la alin. (1) se transmit anual sau ori de câte ori intervin modificări.

Art. 44.Informarea serviciului de probațiune

(1) În cazul în care împotriva unei persoane aflate în executarea unor obligații sau măsuri a căror supraveghere este încredințată serviciului de probațiune a fost începută urmărirea penală sau aceasta a fost arestată preventiv, trimisă în judecată ori condamnată pentru o altă infracțiune, organul judiciar care a dispus aceste măsuri va informa, în scris, serviciul de probațiune care exercită supravegherea, în termen de 3 zile.

(2) În cazul în care serviciul de probațiune are cunoștință despre faptul că împotriva unei persoane aflate în supraveghere s-a început urmărirea penală sau a fost trimisă în judecată într-un alt dosar penal, va informa organul judiciar competent despre faptul că persoana se află în executarea unei pedepse, măsuri educative sau a altei măsuri neprivative de libertate.

Art. 45.Acordarea de permisiuni în executarea obligațiilor

(1) În mod excepțional, consilierul de probațiune, prin decizie, poate acorda persoanei supravegheate, la cererea motivată a acesteia, permisiunea în executarea obligațiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e) și f), respectiv art. 101 alin. (2) lit. d) și e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în următoarele cazuri:

a) participarea persoanei supravegheate la căsătoria, botezul sau funeraliile unui membru de familie, dintre cei prevăzuți la art. 177 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare;

b) participarea la un concurs, în vederea ocupării unui loc de muncă;

c) susținerea unui examen;

d) urmarea unui tratament sau a unei intervenții medicale.

(2) Permisiunea prevăzută la alin. (1) poate fi acordată pe o perioadă de maximum 5 zile, cu excepția situației prevăzute la alin. (1) lit. d) când, în mod excepțional, permisiunea poate fi acordată pentru durata de timp necesară pentru urmarea tratamentului sau a intervenției medicale. Durata permisiunii se include în termenul de supraveghere.

(3) Despre acordarea permisiunii prevăzute la alin. (1), consilierul de probațiune încunoștințează persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. m) și n), precum și judecătorul delegat cu executarea.

Art. 46.Acordul instanței de părăsire a țării

(1) În cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată dorește să părăsească teritoriul țării, în condițiile în care prin hotărârea judecătorească are impusă obligația prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. i), respectiv art. 93 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, solicită instanței de executare încuviințarea în acest sens.

(2) Cererea persoanei supravegheate se soluționează în camera de consiliu, după ascultarea acesteia și a consilierului de probațiune. Instanța se pronunță prin încheiere definitivă. Durata părăsirii țării nu poate depăși 30 de zile într-un an. Durata permisiunii se include în termenul de supraveghere.

(3) O copie a încheierii definitive se comunică, de îndată, serviciului de probațiune competent, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Direcției Generale de Pașapoarte.