Art. 46. Acordul instanței de părăsire a țării

Legea nr. 253/2013 · forma consolidată la zi, verificată la 22 octombrie 2026
Titlul III — Executarea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor dispuse de instanță potrivit Codului penal › Capitolul I — Dispoziții generale

(1) În cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată dorește să părăsească teritoriul țării, în condițiile în care prin hotărârea judecătorească are impusă obligația prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. i), respectiv art. 93 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, solicită instanței de executare încuviințarea în acest sens.

(2) Cererea persoanei supravegheate se soluționează în camera de consiliu, după ascultarea acesteia și a consilierului de probațiune. Instanța se pronunță prin încheiere definitivă. Durata părăsirii țării nu poate depăși 30 de zile într-un an. Durata permisiunii se include în termenul de supraveghere.

(3) O copie a încheierii definitive se comunică, de îndată, serviciului de probațiune competent, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Direcției Generale de Pașapoarte.

‹ Art. 45 Citește tot capitolul Art. 47 ›

Articole la care trimite art. 46

Art. 85Executarea măsurilor preventive luate față de persoana juridică

Art. 46 Legea 253/2013, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Capitolul I — Dispoziții generale

Art. 43Informarea instanței de judecată Art. 44Informarea serviciului de probațiune Art. 45Acordarea de permisiuni în executarea obligațiilor Art. 46Acordul instanței de părăsire a țării

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 46 din Legea nr. 253/2013”.