Art. 406. Condiții

Noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Cartea a II-a — Procedura contencioasă › Titlul I — Procedura în fața primei instanțe › Capitolul III — Unele incidente procedurale › Secţiunea 1 — Renunțarea la judecată

(1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.

(3) Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul lea făcut.

(4) Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.

(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză.

(6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.

‹ Art. 405 Citește tot capitolul Art. 407 ›

Decizii CCR și ÎCCJ la art. 406

ÎCCJDecizie de admitere: RIL nr. 15/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 832 din 9 septembrie 2025:
ÎCCJDecizie de admitere: HP nr. 82/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 784 din 16 septembrie 2026:

Note

NotăCalea de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii judecătorești prin care prima instanță ia act de renunțarea la judecata unei cereri formulate în cadrul procedurilor speciale reglementate de Codul de procedură civilă sau de legi speciale este recursul.
NotăTermenul de exercitare a recursului este termenul special din materia procedurilor speciale respective.
NotăÎn interpretarea și aplicarea art. 406 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 2 alin. (2), art. 92 alin. (1) și art. 93 din Codul de procedură civilă și prin raportare la art. I pct. 2 din Legea nr. 232/2025, stabilește că:
NotăVictima poate renunța la judecarea cererii de emitere a unui ordin de protecție, atunci când cererea este introdusă de către procuror în numele victimei, conform art. 40 alin. (3) lit. a) sau art. 34 alin. (6) din Legea nr. 217/2003.

Art. 406 Cod procedură civilă, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Capitolul III — Unele incidente procedurale

Art. 406Condiții Art. 407Efectele renunțării Art. 408Renunțarea în prima instanță Art. 409Renunțarea în căile de atac Art. 410Căi de atac Art. 411Suspendarea voluntară Art. 412Suspendarea de drept Art. 413Suspendarea facultativă Art. 414Hotărârea de suspendare Art. 415Reluarea judecării procesului Art. 416Cererile supuse perimării Art. 417Întreruperea cursului perimării Art. 418Suspendarea cursului perimării Art. 419Efectele cererii asupra coparticipanților Art. 420Procedura perimării Art. 421Hotărârea de perimare Art. 422Efectele perimării Art. 423Perimarea instanței

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 406 C. proc. civ.”.