La examen, nulitatea se învață pe definiții. La dosar, se decide pe trei întrebări: cine o poate invoca, până când și dacă actul mai poate fi salvat. Codul civil răspunde la toate trei în art. 1246–1265, iar răspunsul depinde de felul nulității.
Criteriul: ce interes ocrotește norma încălcată
Contractul încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă legea nu prevede o altă sancțiune (art. 1246). Este nul (nulitate absolută) contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes general (art. 1247); este anulabil (nulitate relativă) cel încheiat cu încălcarea unei dispoziții instituite pentru ocrotirea unui interes particular (art. 1248).
Când natura nulității nu rezultă din lege, contractul este anulabil: Codul instituie o prezumție de nulitate relativă (art. 1252). În îndoială, invocă nulitatea relativă și verifică termenul.
Cele trei diferențe care contează la dosar
| Nulitatea absolută | Nulitatea relativă | |
|---|---|---|
| Cine o invocă | orice persoană interesată; instanța este obligată să o invoce din oficiu (art. 1247 alin. (2)–(3)) | numai cel al cărui interes este ocrotit; instanța nu o poate invoca din oficiu (art. 1248 alin. (2)–(3)) |
| În ce termen | oricând, pe cale de acțiune sau de excepție; acțiunea este imprescriptibilă (art. 1249 alin. (1)) | în termenul de prescripție (de regulă 3 ani); pe cale de excepție, oricând (art. 1249 alin. (2)) |
| Se poate confirma | nu, decât în cazurile prevăzute de lege (art. 1247 alin. (4)) | da, prin confirmare expresă sau tacită (art. 1248 alin. (4), art. 1262–1265) |
Termenul de prescripție pentru anulare curge de la data când cel îndreptățit a cunoscut cauza anulării, cu reperele din art. 2529: pentru violență, de la încetarea ei; pentru dol, de la descoperire; pentru eroare și alte cauze, de la cunoaștere, dar nu mai târziu de 18 luni de la încheierea actului.
Cauzele cele mai întâlnite
- Lipsa capacității sau a discernământului, viciile de consimțământ (eroarea, dolul, violența, leziunea): nulitate relativă.
- Cauza ilicită sau imorală, obiectul ilicit, lipsa formei cerute ad validitatem (de exemplu forma autentică la vânzarea unui imobil): nulitate absolută.
- Frauda la lege: nulitate absolută (art. 1237).
Ce rămâne în picioare
Nulitatea desființează contractul retroactiv și părțile sunt repuse în situația anterioară, cu restituirea prestațiilor (art. 1254). Codul preferă însă salvarea actului:
- Nulitatea parțială: clauzele contrare legii sunt înlăturate, iar contractul se menține dacă părțile l-ar fi încheiat și fără ele; clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile (art. 1255).
- Conversiunea: actul nul produce efectele altui act juridic ale cărui condiții le îndeplinește (art. 1260).
- Validarea: contractul afectat de o cauză de nulitate este validat când cauza a fost înlăturată sau prin confirmare (art. 1261).
- Refacerea: un contract nul poate fi refăcut, cu respectarea condițiilor legii, iar noul contract produce efecte numai pentru viitor (art. 1259).
Verificarea în trei pași
- Norma încălcată ocrotește un interes general sau unul particular? Dacă nu e clar, prezumția este nulitatea relativă.
- Clientul tău are calitatea să o invoce și mai este în termen?
- Poate fi actul salvat (nulitate parțială, conversiune, confirmare) și cui îi folosește asta?
Textul la zi: Codul civil, Cartea a V-a, Titlul II, Capitolul I, Secțiunea a 4-a. Regimul nulității actelor de procedură este altul, în Codul de procedură civilă (art. 174–179).