Art. 2570. Determinarea și proba reședinței obișnuite
Legea nr. 71/2011 · art. 2.570 · forma consolidată la zi, verificată la 20 octombrie 2026
Capitolul IX — Dispoziții cu privire la cartea a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil și cu privire la unele legi › Secţiunea a 2-a — Dispoziții de modificare a cărții a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil
(1) În sensul prezentei cărți, reședința obișnuită a persoanei fizice este în statul în care persoana își are locuința principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de înregistrare. Reședința obișnuită a unei persoane fizice acționând în exercițiul activității sale profesionale este locul unde această persoană are stabilimentul său principal.
(2) Pentru determinarea locuinței principale vor fi avute în vedere acele circumstanțe personale și profesionale care indică legături durabile cu statul respectiv sau intenția de a stabili asemenea legături.
(3) Reședința obișnuită a persoanei juridice este în statul în care aceasta își are stabilimentul principal.
(4) Stabilimentul principal al unei persoane juridice este locul unde aceasta și-a stabilit administrația centrală.
(5) Dovada reședinței obișnuite se poate face cu orice mijloace de probă.
Capitolul IX — Dispoziții cu privire la cartea a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil și cu privire la unele legi
Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 2570 din Legea nr. 71/2011”.