Art. 6.
Legea nr. 363/2007 · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Titlul I — Definirea și interzicerea unor practici comerciale incorecte › Capitolul II — Practici comerciale incorecte › Secţiunea 1 — Practici comerciale înșelătoare
(1) O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
a) existența sau natura produsului;
b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi disponibilitatea, avantajele, riscurile, execuția, compoziția, caracteristicile sociale sau de mediu, accesoriile, aspectele legate de circularitate, durabilitatea, posibilitatea de reparare sau de reciclare, asistența postvânzare a consumatorilor, soluționarea reclamațiilor, metoda și data fabricației sau furnizării, livrarea, adecvarea pentru utilizarea preconizată, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială sau rezultatele care pot fi așteptate în urma utilizării sau rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului;
(la 27-03-2026, Litera b) , Alineatul (1) , Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul I a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 19 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 26 martie 2026 )
c) perioada pentru care comerciantul se angajează, motivele utilizării practicii comerciale și natura desfășurării vânzării, precum și toate declarațiile sau toate simbolurile care ar induce o legătură între produs sau comerciant și o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect;
d) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului;
e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a înlocuirii sau a reparării;
f) natura, competențele și drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său, cum ar fi: identitatea și patrimoniul, calificările sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legăturile sale, drepturile de proprietate industrială, de autor sau comercială ori recompense și distincții primite;
g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de înlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezoluțiunii contractului, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate întâmpina.
(2) O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă, în contextul prezentării situației de fapt, ținând cont de toate caracteristicile și circumstanțele, determină sau este susceptibilă să determine consumatorul mediu să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o. În acest caz, acțiunea înșelătoare este determinată de:
a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativă, creând o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui concurent;
b) nerespectarea de către comerciant a obligațiilor prevăzute în codul de conduită pe care s-a angajat să îl respecte, dacă:
(i) angajamentul său nu este o aspirație, ci este ferm și poate fi verificat;
(ii) acesta indică, în cadrul unei practici comerciale, că s-a angajat să respecte codul.
c) orice activitate de comercializare a unui bun, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre ale Uniunii Europene, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi și obiectivi probat cu documente concludente.
(la 28-05-2022, Alineatul (2), Articolul 6, Sectiunea 1, Capitolul II, Titlul I a fost completat de Punctul 3., Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 58 din 28 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 456 din 6 mai 2022 )
d) formularea unei afirmații legate de mediu cu privire la performanța de mediu viitoare fără angajamente clare, obiective, puse la dispoziția publicului și verificabile, stabilite într-un plan de punere în aplicare detaliat și realist care include ținte măsurabile și încadrate în timp și alte elemente relevante necesare pentru a sprijini punerea sa în aplicare, cum ar fi alocarea de resurse, și care este verificat periodic de un expert terț independent, ale cărui rezultate sunt puse la dispoziția consumatorilor;
(la 27-03-2026, Alineatul (2) , Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 19 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 26 martie 2026 )
e) publicitatea beneficiilor pentru consumatori care sunt irelevante și care nu rezultă din nicio caracteristică a produsului sau a întreprinderii.
(la 27-03-2026, Alineatul (2) , Articolul 6 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 19 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 26 martie 2026 )
Note
- NotăConform alineatului (2) al articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 19 martie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 26 martie 2026, prevederile art. I din prezenta ordonanță de urgență se aplică începând cu data de 27 septembrie 2026.
Capitolul II — Practici comerciale incorecte
Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 6 din Legea nr. 363/2007”.