Art. 330. Încuviințarea expertizei

Noul Cod de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) · forma consolidată la zi, verificată la 21 octombrie 2026
Cartea a II-a — Procedura contencioasă › Titlul I — Procedura în fața primei instanțe › Capitolul II — Judecata › Secţiunea a 2-a — Cercetarea procesului

(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.

(2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

(3) În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.

(4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).

(5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

‹ Art. 329 Citește tot capitolul Art. 331 ›

Articole la care trimite art. 330

Art. 336Raportul de expertiză

Art. 330 Cod procedură civilă, cu istoric și jurisprudențăÎn aplicație vezi versiunile anterioare, deciziile CCR și ÎCCJ notate la articol, cauți în tot actul și exporți PDF sau Word.

Deschide în Tribonian

Capitolul II — Judecata

Art. 211Scopul judecării procesului Art. 212Locul judecării procesului Art. 213Desfășurarea procesului fără prezența publicului Art. 214Continuitatea instanței Art. 215Ordinea judecării proceselor Art. 216Atribuțiile președintelui completului de judecată Art. 217Poliția ședinței de judecată Art. 218Infracțiuni de audiență Art. 219Verificări privind prezentarea părților Art. 220Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată Art. 221Amânarea judecății prin învoiala părților Art. 222Amânarea judecății pentru lipsă de apărare Art. 223Judecarea cauzei în lipsa părții legal citate Art. 224Discutarea cererilor și excepțiilor Art. 225Folosirea traducătorului și interpretului Art. 226Ascultarea minorilor și a majorilor puși sub ocrotire Art. 227Prezența personală a părților în vederea soluționării amiabile a litigiului Art. 228Imposibilitatea și refuzul de a semna Art. 229Termen în cunoștință Art. 230Preschimbarea termenului Art. 231Notele de ședință. Înregistrarea ședinței Art. 232Redactarea încheierii de ședință Art. 233Cuprinsul încheierii de ședință Art. 234Reguli aplicabile Art. 235Încheieri preparatorii și interlocutorii Art. 236Domeniu de aplicare Art. 237Scopul și conținutul cercetării procesului Art. 238Estimarea duratei cercetării procesului Art. 239Alegerea procedurii de administrare a probelor Art. 240Locul cercetării procesului Art. 241Asigurarea celerității Art. 242Suspendarea judecății cauzei Art. 243Împrejurări care pun capăt procesului Art. 244Terminarea cercetării procesului Art. 245Noțiune Art. 246Excepții absolute și relative Art. 247Invocare Art. 248Procedura de soluționare Art. 249Sarcina probei Art. 250Obiectul probei și mijloacele de probă Art. 251Lipsa îndatoririi de a proba Art. 252Obligativitatea cunoașterii din oficiu Art. 253Posibilitatea cunoașterii din oficiu Art. 254Propunerea probelor. Rolul instanței Art. 255Admisibilitatea probelor Art. 256Convenții asupra probelor Art. 257Renunțarea la probă Art. 258Încuviințarea probelor Art. 259Revenirea asupra probelor încuviințate Art. 260Administrarea probelor Art. 261Locul administrării probelor Art. 262Cheltuielile necesare administrării probelor Art. 263Situația părții decăzute Art. 264Aprecierea probelor Art. 265Noțiune Art. 266Înscrisurile pe suport informatic Art. 267Înscrisurile în formă electronică Art. 268Rolul semnăturii Art. 269Noțiune Art. 270Putere doveditoare Art. 271Nulitatea și conversiunea înscrisului autentic Art. 272Noțiune Art. 273Putere doveditoare Art. 274Pluralitatea de exemplare Art. 275Formalitatea "bun și aprobat" Art. 276Sancțiunea nerespectării formalităților speciale Art. 277Înscrisurile întocmite de profesioniști Art. 278Data certă a înscrisului sub semnătură privată Art. 279Registrele și hârtiile domestice Art. 280Registrele profesioniștilor Art. 281Mențiunile făcute de creditor Art. 282Noțiune Art. 283Prezumția de validitate a înscrierii Art. 284Puterea doveditoare Art. 285Regimul duplicatelor Art. 286Regimul copiilor Art. 287Copiile făcute pe microfilme sau pe suporturi informatice Art. 288Putere doveditoare Art. 289Alte categorii de înscrisuri Art. 290Anexele

Formă consolidată neoficială, preluată de pe Portalul Legislativ (Ministerul Justiției). Textul oficial este cel publicat în Monitorul Oficial al României. Pentru citare: „art. 330 C. proc. civ.”.